tag:blogger.com,1999:blog-62420291313208075322024-02-18T17:52:52.847-08:00lucky motanulcând două persoane cu coadă împart acelaşi fotoliu, faptul că nu se iubesc chiar nu mai conteazălucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.comBlogger102125tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-25685803465362819402012-01-30T14:34:00.001-08:002012-03-10T15:24:58.949-08:00poveste felină cu un şoricel alb şi o căţeluşă maro<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzpxnXXmwf5f2jXWINm8i7nBk6Byh5IapueELkjwW_ERg5-e0H3eBbBbh6ciuebUSXfVVLLsdWmb9F9SH5XXo1M0dlHfLR6nsjwUcDEYbXIRP6sKvb1019Vp8SBIKVRKXmFJvxBoeEcg/s1600/tn_IMG_55871.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 272px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjzpxnXXmwf5f2jXWINm8i7nBk6Byh5IapueELkjwW_ERg5-e0H3eBbBbh6ciuebUSXfVVLLsdWmb9F9SH5XXo1M0dlHfLR6nsjwUcDEYbXIRP6sKvb1019Vp8SBIKVRKXmFJvxBoeEcg/s400/tn_IMG_55871.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5703557281438934018" border="0" /></a>mă urmăreşte gândul absurd<br />că sunt însoţit de un şoricel alb<br />în tot ce fac, în tot ce dorm<br />că e suficient să deschid gura<br />ca să se strecoare printre colţii subţiri<br />ca iona în burta balenei întâmplătoare<br />simt atunci c-aş fi un personaj<br />ce nu-şi mai controlează gesturile<br />din cauza unui autor genial<br />care le-a prevăzut pe toate<br />că întreaga poveste este inspirată<br />dintr-o întâmplare absolut reală<br />petrecută în deşertul portocaliu<br />al patului meu aristocratic<br />în care huzuresc în dauna clasei muncitoare<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-mX9mRb1daWcLPKkCeSJAxQIkcEL1ldWAvZDRMdq_rTpz0kIFfV3wZKmXosadullHZdvl943zPRX_yMRGORg-Oz9mJcAsxF2NKaByerKZ9FRK0TK3FzYnUkJ3PMSA4Fi7QuWDJOkZoQ/s1600/tn_IMG_59001.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 221px; height: 173px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-mX9mRb1daWcLPKkCeSJAxQIkcEL1ldWAvZDRMdq_rTpz0kIFfV3wZKmXosadullHZdvl943zPRX_yMRGORg-Oz9mJcAsxF2NKaByerKZ9FRK0TK3FzYnUkJ3PMSA4Fi7QuWDJOkZoQ/s400/tn_IMG_59001.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5703559117458210994" border="0" /></a>e ca şi cum rita însăşi ar fi dispusă să înghită întregul story<br />împreună cu personajele alb-negru prevăzute în scenariu<br />dintr-o solidaritate rău înţeleasă, profitabilă mai ales pentru ea<br />ori poate că visăm cu toţii în spatele unui ecran de sticlă<br />incapabili să atingem, să mirosim şi să gustăm<br />ingredientele fantastice ale postării curente<br />pe care cineva se străduieşte să ni le livreze cu tot dinadinsul<br />la orele târzii ale somnului altor fiinţe mai blânde decât noi<br />cu ajutorul acestor email-uri pline de poze şi cuvinte turbulente<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXBS_9o6oxZl_QmZhX80OPeCK_hmvYUky4Ft7iCdZaTAtv2UVzu5yTkI_EThssyjDigB_IPLhEZNSttxFvOI4CIVGfQyGCtrG33ps5T6dzMP6eMpHFz3kkTo85X3jneIjwk7H7y3FK-Q/s1600/tn_IMG_5662.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 219px; height: 154px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXBS_9o6oxZl_QmZhX80OPeCK_hmvYUky4Ft7iCdZaTAtv2UVzu5yTkI_EThssyjDigB_IPLhEZNSttxFvOI4CIVGfQyGCtrG33ps5T6dzMP6eMpHFz3kkTo85X3jneIjwk7H7y3FK-Q/s400/tn_IMG_5662.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5703562202419887746" border="0" /></a>un gând insidios iscat în mintea privitorilor sceptici şi puţini<br />ai acestor cuvinte care se sfârşesc cu imagini<br />susţine, insinuează, şopteşte că nimic n-ar fi real<br />în toată povestea asta cusută cu aţă maro şi portocalie<br />că motanul e din pluş şi din plastilină în stare totuşi să zgârâie<br />că distinsa reprezentantă a rasei canine nu ar fi<br />decât o imagine golem prelucrată nereuşit în photoshop<br />şi că cobaiul alb al acţiunii de faţă trebuie de fapt tras cu cheia<br />ca se mişte de-a lungul liniilor relativ paralele ale acestei viziuni<br /><br />eu ce pot să mai zic atunci, înconjurat de atâta scepticism <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi52GYfeW0M2yNLfY7UN9dGQv9GP0Fdmfk3qXB9wqIYGbQ1VlvMqqzTVFPLIS5F7fIz9EbL5wBP8yR4qk_FscQxE97LWP89LkBve55-vmM_dYEvGmv0PjVcaYtK0YS8Oz3shKRNC-iU-Q/s1600/tn_IMG_54501.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 218px; height: 163px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi52GYfeW0M2yNLfY7UN9dGQv9GP0Fdmfk3qXB9wqIYGbQ1VlvMqqzTVFPLIS5F7fIz9EbL5wBP8yR4qk_FscQxE97LWP89LkBve55-vmM_dYEvGmv0PjVcaYtK0YS8Oz3shKRNC-iU-Q/s400/tn_IMG_54501.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5703565389063771346" border="0" /></a><br />şi de atâta lipsă de recunoştinţă artistică?<br />decât că totul nu e altceva decât un vis frumos<br />din care cineva mult mai talentat şi mai disney decât noi<br />ar fi putut născoci la un moment dat cel mai reuşit<br />desen animat cu căţei, pisici şoricei din lume<br />că nimic nu miroase a plastic, a vopsea şi a pluş,<br />ci doar a dumnezeu şi a eternă, nepierdută copilărie<br />în care toată lumea simte, atinge şi iubeşte pe toată lumealucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-16476046673586845312012-01-19T14:56:00.000-08:002012-01-19T16:05:41.125-08:00căutare în coarnele unui melc care-şi tot cară spirala prin lume<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTo1q5KKLBPkzXX_3b08FX65rbWRpSi6wAwzxoobTdB8yFRIr5K8kLo0nJT_LkkeOjroWLL9YqWHr3FEf-29-YS1XZETC7oAdFylDcbSm3OGAmVn_KJUPavdVd1GYvnGzfjmpHiYl9mQ/s1600/tn_IMG_90662.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 282px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTo1q5KKLBPkzXX_3b08FX65rbWRpSi6wAwzxoobTdB8yFRIr5K8kLo0nJT_LkkeOjroWLL9YqWHr3FEf-29-YS1XZETC7oAdFylDcbSm3OGAmVn_KJUPavdVd1GYvnGzfjmpHiYl9mQ/s400/tn_IMG_90662.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5699497003917702338" border="0" /></a>era un melc liniştit ca toţi melcii<br />ieşise de undeva din măruntaiele<br />urât mirositoare ale oraşului<br />la promenadă prin ovalul chiuvetei<br />l-am pândit şi mi-am trimis degetul<br />în recunoaştere la doi milimetri<br />în urma sa, în dâra sa<br />aparent fără vreun scop anume<br />îşi plimba spirala<br />prin toate conductele ascunse<br />ca şi cum ar fi dorit s-o vadă cineva<br />să-l elibereze de povara ducerii<br />dinspre un punct nedefinit<br />către un al punct nedefinit<br />degetul meu mic era însă prea mare<br />şi prea mic în acelaşi timp<br />pentru această sarcină caritabilă<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi68vknRaZufYY2Qld1DNwfWy0rNMPuPpXnwozSE6bH8ZaiBagppcDzZ01cb5euEYsIRa1fWv74J1ApYGrjvJ22eLBALZ0DqkQdyBnxsPwREkYBV6b4lCikmb3w354uT9KwA_VPj2m-oQ/s1600/tn_Picture+632.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi68vknRaZufYY2Qld1DNwfWy0rNMPuPpXnwozSE6bH8ZaiBagppcDzZ01cb5euEYsIRa1fWv74J1ApYGrjvJ22eLBALZ0DqkQdyBnxsPwREkYBV6b4lCikmb3w354uT9KwA_VPj2m-oQ/s400/tn_Picture+632.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5699483754030573586" border="0" /></a>şi-atunci gândul încotro să migreze ca nişte păsări de seară<br />în v-urile minuscule de sub spiralele incomensurabile<br />ale unor nebuloase şi galaxii cu nume uitat?<br />şi cine să măsoare toate aceste drumuri străbătute de fiinţă<br />înlăuntrul unor forme frumoase şi precare<br />pentru care nu se găsesc niciodată<br />destui ochi să privească, să plângă şi să înţeleagă?<br />nu văd nici un răspuns, ci numai aripi care nu încetează să bată<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLPuOQLpZQvJ3OMjFbafmL6C-f-fIHV6V7_9i4RLFHVCpBXY66jbeFHLnOkKhYwV9V-X5vr2ndjTxBQD2H97vZeC7hRDq3X9G2dSjYy0uufixd0-pghe3GoUDrT6HRDbSeDbo2b-GcCw/s1600/tn_Picture+3503.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 147px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLPuOQLpZQvJ3OMjFbafmL6C-f-fIHV6V7_9i4RLFHVCpBXY66jbeFHLnOkKhYwV9V-X5vr2ndjTxBQD2H97vZeC7hRDq3X9G2dSjYy0uufixd0-pghe3GoUDrT6HRDbSeDbo2b-GcCw/s400/tn_Picture+3503.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5699487708113579634" border="0" /></a>aş fi putut să dorm în frunza aşezată pe covorul de ramuri<br />în tihna desenului vegetal pe care nu-l mai tulbură nici un vânt<br />s-aud toate vietăţile cum sapă la nesfârşit căi şi drumuri<br />în aer şi în pământ şi-n focul fierarului anonim<br />ale cărui sunete zguduie timpanele parabolice ale oraşului<br />aş fi putut să mă ascund într-o nervură părăsită de clorofilă<br />să las poliţia copilăriei să mă caute în toate celelalte locuri<br />în care ne-am mai jucat cu succes de-a v-aţi ascunselea<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhP6dVV0tznlNx7mo-5giwmmst7czDnaw_HRyvXa2ZDkjn-oQEE3JvEIYFiLfMijltK9t-7DPGBpSDUzXFud-oRxhYKVZFau6gObMDrqLV4lQqYZMR77d-miiHfuQQW06KumDoA1gilaw/s1600/tn_IMG_02894.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 153px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhP6dVV0tznlNx7mo-5giwmmst7czDnaw_HRyvXa2ZDkjn-oQEE3JvEIYFiLfMijltK9t-7DPGBpSDUzXFud-oRxhYKVZFau6gObMDrqLV4lQqYZMR77d-miiHfuQQW06KumDoA1gilaw/s400/tn_IMG_02894.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5699493176307091394" border="0" /></a>toate trecerile trebuie plătite cu un mic ban de aramă<br />chiar şi atunci când acesta e chiar mai mare decât însuşi plătitorul<br />nu ştiu unde a dispărut fiinţa timidă cu coarne<br />care trăgea după ea prin lume această spirală milimetrică<br />care imită la scară universul frunzelor, al melcilor şi păsărilor<br />poate s-a dus să cheme ajutoare, cărăuşi pentru moneda trecerii<br />ori poate a obosit să-şi tot poarte cu umilinţă cochilia<br />până la capătul drumurilor şi al înţelegeriilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-58563735913715990002011-12-22T02:42:00.000-08:002012-01-30T15:25:50.503-08:00câinii latră, umbra mea de blogger nu trece<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipjeen7yf8DVSGG4SqKwrx2G8PXFD1FIeZ3jfEINXUJeNLg02yWaDets-qdjAgWOyid7YcSJcCDOFSN3Lzxgtvl-U53pKykH6FgnUhk5s5cB1ay__lJB_uzddMgMBlKv1d7urAEoIf7Q/s1600/tn_umbra.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 235px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipjeen7yf8DVSGG4SqKwrx2G8PXFD1FIeZ3jfEINXUJeNLg02yWaDets-qdjAgWOyid7YcSJcCDOFSN3Lzxgtvl-U53pKykH6FgnUhk5s5cB1ay__lJB_uzddMgMBlKv1d7urAEoIf7Q/s400/tn_umbra.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5688901754065171522" border="0" /></a>umbra mea de blogger placid<br />se insinua tăcută în vacarmul lătrat<br />al celeilalte fiinţe cu care-mpart lumea<br />dintr-un neînţeles exces de zel<br />poate că ea vroia să alunge<br />tot ceea ce avea legătură cu mine<br />geometria luminii şi a umbrei<br />mirosul conturului felin<br />uşor încornorat de razele maliţioase<br />gândindu-mă bine la toată povestea<br />am găsit de cuviinţă să nu schimb nimic<br />din această compoziţie bizară<br />lăsând intactă enigma dramatică a formei<br /><span style="text-decoration: underline;"><br /><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiebRQDHm8QciK-jr859ehyDkZYbRXPIhtqkZq9SG4siw-9S0BPb2EKFgPEiHgiX2FgfK48tL9t7N85YG7fEBHCbOiMkWRiIeN-qqZ7xQz4C4Z3L2bnCLIJyxwR0VwilsyGFPTAkEepSg/s1600/tn_IMG_2158.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiebRQDHm8QciK-jr859ehyDkZYbRXPIhtqkZq9SG4siw-9S0BPb2EKFgPEiHgiX2FgfK48tL9t7N85YG7fEBHCbOiMkWRiIeN-qqZ7xQz4C4Z3L2bnCLIJyxwR0VwilsyGFPTAkEepSg/s400/tn_IMG_2158.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5688902093575610994" border="0" /></a>unele obiecte au fost create anume pentru mine<br />drept suport şi confort pentru fiinţa simţitoare mâţească<br />mobila lengyel, de pildă, moştenirea cu stil a lui tanti grete,<br />capătă un farmec aparte atunci când pe ea şade o felină<br />sau chiar un felin care doarme, toarce ori contemplă<br />la picioarele mele văd numai oameni şi lucruri cuminţi<br />tablouri şi icoane şi somnul din oglindă al stăpânului uşor absent<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcspq-Zoc4taGDV4j0O4q1uUWyIgFQA1PUpvkBJuBJtl5ViPjcLiomI2tXp5LibAyb9mHKM2J6jItkvsxtpmEO627x6B5V5AYqkPgWpH6DENLD3HBFhdzgwq0gJEWERZCeo94nxuja3g/s1600/tn_Picture+358.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcspq-Zoc4taGDV4j0O4q1uUWyIgFQA1PUpvkBJuBJtl5ViPjcLiomI2tXp5LibAyb9mHKM2J6jItkvsxtpmEO627x6B5V5AYqkPgWpH6DENLD3HBFhdzgwq0gJEWERZCeo94nxuja3g/s400/tn_Picture+358.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5688904001116370018" border="0" /></a>cineva simte acut toate acestea cu papilele cărunte ale mirosului<br />mişcarea şi nemişcarea jaguarului alb-negru din mine însumi<br />refugiat firesc la înălţimea propriei conştiinţe de sine<br />aş vrea să-i astup cumva acuitatea senzorială<br />cu firele de lână din ghemul acestei poveşti aproape lirice<br />să pot dormi liniştit înlăuntrul legendei mele virtuale<br />să ocup fără simţul primejdiei universul mic-burghez de acasă<br />ce farmec ar mai avea însă viaţa, lipsită de pericol şi de aventură?<br /><br /><br />aş vrea să îndepărtez<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaw-bIixwgVUv1tVBNSQKfQtv8l-hwVBn3qBhaN-YgcdHDFx2qhLXbFgVz5deinESvVRPKbb3s6305vzs1eTGT9acmrLXixm3NZPUdrH6xG74q3OWwWtXJ5Ncn1D7uhRwwF3Nz1TncKw/s1600/tn_IMG_2183.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 179px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaw-bIixwgVUv1tVBNSQKfQtv8l-hwVBn3qBhaN-YgcdHDFx2qhLXbFgVz5deinESvVRPKbb3s6305vzs1eTGT9acmrLXixm3NZPUdrH6xG74q3OWwWtXJ5Ncn1D7uhRwwF3Nz1TncKw/s400/tn_IMG_2183.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5688907822379199282" border="0" /></a> toate petele relaţiei mele speciale<br />cu cealaltă fiară aproape îmblânzită din casă<br />pe colocatara menajeriei de oameni, câini şi motani<br />aş pofti-o pentru moment în cuva aceasta spaţioasă<br />pentru o scurtă şi centrifugală experienţă purificatoare<br />cine ştie, cine ştie, poate că la final voi scoate ceva mai bun din ea<br />un chip mai fin, mai miniatural, cu trăsături chiar pisiceşti<br />iar apoi, cu răbdare de siamez bătrân, aş putea s-o învăţ<br />să miaune şi să toarcă, să se spele şi să prindă şoarecii dispăruţi<br />ai oraşului meu în care încape atâta animaţie candidălucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-24763666982027632882011-10-21T13:01:00.000-07:002011-10-21T13:42:44.173-07:00doi prieteni, o singură umbră în aerul de octombrie al înserării<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-NQn455u4tvMMEZmPUJbG1Xb3oC4CJnS-Y1LiQjYMJ2mvHvKX6TzW1yv5KqC8uHFHH2IZjV9RuLjMCcv1CpmyGUM2aakUoqyrgbLVMC8n1XCz2lLOFFW2ou8-LST_4DrnzzgfqqljzQ/s1600/tn_IMG_88691.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 255px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-NQn455u4tvMMEZmPUJbG1Xb3oC4CJnS-Y1LiQjYMJ2mvHvKX6TzW1yv5KqC8uHFHH2IZjV9RuLjMCcv1CpmyGUM2aakUoqyrgbLVMC8n1XCz2lLOFFW2ou8-LST_4DrnzzgfqqljzQ/s400/tn_IMG_88691.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5666046914685144354" border="0" /></a>cineva a aranjat cu măiestrie totul<br />întreaga coregrafie a acestei scene<br />cu om şi căţel la plimbare<br />încercând să se dreseze unul pe altul<br />ochiul ager de pisic a înregistrat<br />de la mare distanţă<br />bizarul aranjament geometric<br />doi prieteni, o singură umbră<br />pe urmă băţul a fost lansat cu putere<br />în direcţia unor sălcii şi a unor poduri<br />în spatele lor se înalţă sute de blocuri<br />cu spectatori privind absent<br />rotirea lentă a bumerangului<br />în aerul de octombrie al înserării<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYFaT29YB2W_319ruly-SUXiVwCuxr-P2FTTCIrEnSTdpRa7PeKaJ0PyFlhdFGT8hthslCjYXam-VoruYS7rmo3q-bTnTlFqoiOGBViBXjue5x6RYY68CdLAbRh1wwFO5PAuKjVJOWww/s1600/tn_IMG_51511.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYFaT29YB2W_319ruly-SUXiVwCuxr-P2FTTCIrEnSTdpRa7PeKaJ0PyFlhdFGT8hthslCjYXam-VoruYS7rmo3q-bTnTlFqoiOGBViBXjue5x6RYY68CdLAbRh1wwFO5PAuKjVJOWww/s400/tn_IMG_51511.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5666038519219738610" border="0" /></a>sunt un pisic multimedia, călător de-a lungul vechii cetăţi arădene<br />dacă vreau, chiar acum pot să postez aceste cuvinte şi imagini<br />ori le pot şterge pentru totdeauna din minte şi din galaxye<br />în virtutea unui inexorabil capriciu de creator-distrugător<br />am să torc cât poftesc şi-am să-mi bag nasul în toate cele virtuale<br />fotografiind câini şi stăpâni şi ţestoase de la mureş<br />lumea e un touchscreen anume inventat pentru degete cu perniţe<br />nu trebuie decât să o atingi pentru a o străbate şi cuceri<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWZj6Dsd9ttpVwKubkS88VlhoNseP5bo-_Is8WIy0sVBHqogVC61USa9wRqxtDumD2qlAweXUYdktMHylgZFZ-_BFAG1ly0ZJfSGgi11aGh60zzjThy8BBWsfoDGx5ujc7Y3sVf0b_yg/s1600/tn_100-00071_IMG.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 141px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWZj6Dsd9ttpVwKubkS88VlhoNseP5bo-_Is8WIy0sVBHqogVC61USa9wRqxtDumD2qlAweXUYdktMHylgZFZ-_BFAG1ly0ZJfSGgi11aGh60zzjThy8BBWsfoDGx5ujc7Y3sVf0b_yg/s400/tn_100-00071_IMG.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5666043921501888338" border="0" /></a>alţii mai puţin norocoşi şi mult mai câini decât mine<br />îşi petrec viaţa tremurând recunoscător sub un maldăr de paie<br />după ce au împrumutat privirea inteligentă a stăpânului<br />dedesupt se aud râmele grădinii cum sapă în voia lor<br />o cale strâmtă şi sinuoasă către centrul pământului<br />deasupra cântă stelele reci ale toamnei<br />viaţa se scurge încet şi chinuit între două bucăţi de pâine<br />aruncate la intervale regulate prin geamul mic al bucătăriei<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_LIpPCrJN6jnfNvwn6hM10zQhEt924Op8D-TqVJU5LNmJoW1kgLpSRfQUa8jChJXkMu355ePN9xZ2X_jpsALvVfJ8nV7RFKRgrnC8nVE1ebb-iyBRi_dY7EmFcotu8wKYr9ptHrGKyA/s1600/tn_IMG_84241.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_LIpPCrJN6jnfNvwn6hM10zQhEt924Op8D-TqVJU5LNmJoW1kgLpSRfQUa8jChJXkMu355ePN9xZ2X_jpsALvVfJ8nV7RFKRgrnC8nVE1ebb-iyBRi_dY7EmFcotu8wKYr9ptHrGKyA/s400/tn_IMG_84241.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5666045514964433922" border="0" /></a>poate că merită să bem pentru asta, pentru diversitatea şanselor<br />cineva, un vrăjitor cu turban din basmele arabe,<br />ne tot preschimbă, bolborosit, în broaşte, asini şi ibişi<br />iar noi am uitat descântecul de întoarcere, melodia reîncarnării<br />din când în când, mai mult în somn decât în realitate<br />mai încercăm dezlegarea cu câte-o licoare fermecată de struguri<br />şi aproape de fiecare dată ne reuşeştelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-1344890171762717512011-08-21T13:35:00.001-07:002011-08-21T14:40:35.450-07:00în chip de vietate superioară cu gheare, blană şi conştiinţă de blog şi de sine<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWx193IQxvPbcbVdmj_3-ho4yRspleYSaz7Hr5UKv2svdiN0qDNY1BssfjGsR60PzSxCYDKJuhes9XFv8t5zTVuDWlVhvKCPXJsHe83bCuhXAaimT_YecoCWpgahDrBi9jnit83jV__g/s1600/tn_lucu.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 268px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWx193IQxvPbcbVdmj_3-ho4yRspleYSaz7Hr5UKv2svdiN0qDNY1BssfjGsR60PzSxCYDKJuhes9XFv8t5zTVuDWlVhvKCPXJsHe83bCuhXAaimT_YecoCWpgahDrBi9jnit83jV__g/s400/tn_lucu.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5643412388723254418" border="0" /></a>când te apuci să priveşti lumea
<br />totul ţine de perspectivă
<br />de unghiul sub care te uiţi
<br />la vietăţile care mişună prin preajmă
<br />poţi să o faci de la adâncimea unei
<br />furnici fără-de-nume
<br />dintr-o gaură în care îţi consumi
<br />hărniciile şi zădărniciile
<br />ori o poţi face de la înălţimea
<br />geostaţionară şi antigravitaţională
<br />a unui dormitor lengyel interbelic
<br />în chip de vietate superioară
<br />cu gheare, blană şi conştiinţă
<br />de blog şi de sine
<br />însă nu ştiu dacă postura e opţională
<br />
<br />
<br />pe mine mă pozează toată lumea, fie că vreau, fie că nu am chef<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM-jQkr6GgoffoW97DP43dmO-Oe9jUjXtPI8U5t2xPr3u2pkllLiEkyqje8Hcvwm-KhfbwvtLbUO5EjI7JPCO-Zv8bhe-O6w3Gy5SvbPwRqQDkbtlPPP7rPmfvvB8Ni0E3fDA-09GxNQ/s1600/tn_lucky+si+petrina1.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 157px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgM-jQkr6GgoffoW97DP43dmO-Oe9jUjXtPI8U5t2xPr3u2pkllLiEkyqje8Hcvwm-KhfbwvtLbUO5EjI7JPCO-Zv8bhe-O6w3Gy5SvbPwRqQDkbtlPPP7rPmfvvB8Ni0E3fDA-09GxNQ/s400/tn_lucky+si+petrina1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5643414460609002690" border="0" /></a>
<br />sunt mica vedetă fotogenică şi telegenică a familiei
<br />se-nghesuie tabloidele şi papparazzi să mă surprindă
<br />în ipostazele power-flower ale leneviei mele nemărginite
<br />revista time nici nu ştie ce a putut să piardă pozând mereu
<br />marilyn-e monroe şi james-i dean şi neil-i armstrong
<br />în loc de lucky motani din cartierul arădean podgoria
<br />toropiţi pe caloriferele solvabile ale anilor din urmă
<br />
<br />
<br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHrnDwlSJi9XIqk5agbSrHUStiqJSrJigk05wzg37c4Md2nBrcRdoGp0POY6vL96J8HswT_nkMXnW3rD1segMrdvLRv9Q3m3SE1ihLahY-n6TfFQCudt4Cp37vOwjmfYmpiw6IyPLN9g/s1600/tn_lucks.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 137px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHrnDwlSJi9XIqk5agbSrHUStiqJSrJigk05wzg37c4Md2nBrcRdoGp0POY6vL96J8HswT_nkMXnW3rD1segMrdvLRv9Q3m3SE1ihLahY-n6TfFQCudt4Cp37vOwjmfYmpiw6IyPLN9g/s400/tn_lucks.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5643418392755451602" border="0" /></a>mda, precum se vede, sunt un motan cu aspiraţii, un mâţ meloman
<br />care a ales pentru întotdeauna pianina bluthner în dauna cobiliţei
<br />ca loc de huzurire şi tăiat frunză la câinii stufoşi ai casei
<br />mi se întâmplă să dorm adesea printre metronoame şi diapazoane
<br />pe partituri îngălbenite de aceiaşi czerny, bart<span class="st">ó</span>k şi chopin
<br />şi nimeni şi nimic nu mă poate trezi din acest hedonism sforăitor
<br />în afară, poate, de şoricelul animat şi uşor confuzionat jerry
<br />interpretând tendenţios un marş turc în urechile mele adormite
<br />
<br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheKQ1LrfGOGvPmY_sdo_xVptWExud0h5s_o4LbfUDKygF-2pCsd24e6uY292IJt77zmO38rhRozNL-B0S1CMBr-3Ajt01650N4fxau9PlfkC9l8GZXbD7ka45xBq2FKJ5f0LIj3cnlow/s1600/tn_IMG_6908.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheKQ1LrfGOGvPmY_sdo_xVptWExud0h5s_o4LbfUDKygF-2pCsd24e6uY292IJt77zmO38rhRozNL-B0S1CMBr-3Ajt01650N4fxau9PlfkC9l8GZXbD7ka45xBq2FKJ5f0LIj3cnlow/s400/tn_IMG_6908.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5643420332399604402" border="0" /></a>de fapt, nici nu am altceva mai bun de făcut
<br />afară nu sunt decât antene ruginite şi absolut comune,
<br />care nu mai prind programele cu pureci ale trecutului sovietic,
<br />şi cocoşi-giruetă pe care nu-i mai poate dezrobi nimeni
<br />din vânt, din gând, din cuvânt şi din funcţie
<br />mi-ar plăcea să mă strecor cândva pe parabolica acoperişului
<br />să vă bruiez ultimul episod al telenovelei ori talk-show-ului preferat
<br />să vedeţi brusc la tv un motan nu tocmai bine crescut
<br />care militează pentru eliberarea cocoşilor de tablă ai oraşului
<br />lucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-605670751238838192011-07-31T10:42:00.000-07:002011-07-31T12:49:39.280-07:00vorbesc mai mult cu mine însumi despre faptele bizare ale oraşului<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnT5b3HFtpK2CaB6wYWZb6ZOUxDWsLo1f68sicRMRGYqbN9YTqp33FLWi2xyS5BTZiIlBDhCRhp42ImDVsC52Lh5nlAtlBTvS2LqWsZ-jE-rMrmhQ4rLZ3qBRAZVSxoHPmSwbC_emLFQ/s1600/tn_melc+masini.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnT5b3HFtpK2CaB6wYWZb6ZOUxDWsLo1f68sicRMRGYqbN9YTqp33FLWi2xyS5BTZiIlBDhCRhp42ImDVsC52Lh5nlAtlBTvS2LqWsZ-jE-rMrmhQ4rLZ3qBRAZVSxoHPmSwbC_emLFQ/s400/tn_melc+masini.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5635582406148612162" border="0" /></a>vorbesc mai mult cu mine însumi<br />despre faptele din urmă ale oraşului<br />despre menajeria sa de locatari<br />ascunşi într-o cochilie gri<br />comunicând cu lumea<br />prin nişte antene, prin nişte lumini<br />care recepţionează distorsionat<br />ultimele ştiri despre dumnezeu<br /><br />cineva lasă o dâră lipicioasă şi umedă<br />pe pavajul tuturor trecerilor<br />îi pot urmări până la capăt traseul<br />intersecţiile periculoase cu destinul<br />cuvintele nu pot însă interveni<br />în acest joc de lentori şi viteze<br />al cărui sfârşit<br />devine din ce în ce mai previzibil<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJJd3a-11vkV2zUrlTWwjD0tJtcU-hhnsmD-OFTVZNRagdUC4p0D_89EezQJM55t1FHaZPkJ3SonU_K7zn6-Kn_9OWf_3gBXFGvv4rXHVMZDH9IE-cTsSlOjaXggqfSIFb-MGAr0yH8Q/s1600/tn_oi+micalaca.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJJd3a-11vkV2zUrlTWwjD0tJtcU-hhnsmD-OFTVZNRagdUC4p0D_89EezQJM55t1FHaZPkJ3SonU_K7zn6-Kn_9OWf_3gBXFGvv4rXHVMZDH9IE-cTsSlOjaXggqfSIFb-MGAr0yH8Q/s400/tn_oi+micalaca.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5635590836599653122" border="0" /></a>reportajul continuă cu o fotografie din cartierul micălaca<br />cu nişte oi cu etichete în ureche care pasc iarba digului cel mare<br />încurcându-se din când în când printre trecătorii bipezi de pe corso<br />şi dovedind că aradul e un fel de animal planet pentru fiecare<br />mă gândesc că acest adevăr poate fi rumegat la ceas de seară<br />în faţa receptoarelor virtuale cu bloguri şi globuri<br />ca o iarbă grasă care creşte printre doze de bere şi coji de seminţe<br />în lunca ecologică cu brotăcei, ski jet-uri şi dejecţii a mureşului<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpKn7bUbGATaOSbg5-itE5XGj_-FHe-0BsdLSrJxrCFgTD2Rj07ei6GnC3CWMbTflMOuwaawTuSmewnXWpWWBFnIRhDtxMX2ozD6wGp0-pEcqhRxsm8VuHV5QyQHCfXyKucWvKrFh22Q/s1600/tn_rigu1.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 197px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpKn7bUbGATaOSbg5-itE5XGj_-FHe-0BsdLSrJxrCFgTD2Rj07ei6GnC3CWMbTflMOuwaawTuSmewnXWpWWBFnIRhDtxMX2ozD6wGp0-pEcqhRxsm8VuHV5QyQHCfXyKucWvKrFh22Q/s400/tn_rigu1.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5635594213551150946" border="0" /></a>de pe asfaltul încins de tălpile, copitele, labele şi ghearele arădenilor<br />căţelul rigu, a nu ştiu câta reîncarnare a primului paznic patruped<br />cu aceeaşi blană, cu aceiaşi pureci şi cu acelaşi nume<br />priveşte întors la camera de luat vederi în spatele căreia<br />se înfoaie de plăcere şi spaimă chipul meu de mâţ fotoreporter<br />aflat în documentare întâmplătoare prin părţile astea de lume<br />din motive oarecum întemeiate din punct de vedere estetic<br />cineva a decupat din cadru chipul mustăcios al ciobanului<br />cu telefon celular, cizme de gumă şi pălărie de paie<br />zâmbind în direcţia vechii cetăţi a aradului de pe celălalt mal al apei<br />pentru un public imaginar, pregătit să aplaude întreaga scenă<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiafAD9T9TfBZtQd_rg4inUVn9zAXg8Wimq0XhyphenhyphenSeljF-yQW2CMr93yQDsVXSs8j6QEUIVPgj3PNbO0Ti-cKLbjpX6mWUfeyafzGxE2VkpIF48u7tMYWF-g4ZnWzTsKefo2nywnXwXeCw/s1600/tn_paingul+gras.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 137px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiafAD9T9TfBZtQd_rg4inUVn9zAXg8Wimq0XhyphenhyphenSeljF-yQW2CMr93yQDsVXSs8j6QEUIVPgj3PNbO0Ti-cKLbjpX6mWUfeyafzGxE2VkpIF48u7tMYWF-g4ZnWzTsKefo2nywnXwXeCw/s400/tn_paingul+gras.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5635598353965381938" border="0" /></a>la fiecare streaşină cineva desenează firele capcanelor viitoare<br />făcându-te să te întrebi în sinea ta dacă merită<br />să te transformi cândva numai de dragul fâlfăirii şi al zborului<br />în ţânţar, molie, fluture, libelulă ori musculiţă<br />dar poate că asta fac şi eu de fiecare dată cu ajutorul cuvintelor<br />aşteptând zadarnic, cu plasa întinsă, un semn din cer<br />din partea marelui entomolog care uneori îşi face vreme<br />să arunce cu aripi colorate ce încă mai pot să zboarelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-65686763508994255882011-07-20T12:48:00.000-07:002011-07-20T14:28:29.777-07:00refugii onirice pentru pisicile spiritualizate cu coadă, blană şi blog<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgag6vIkV12E_1VUcUgwLTFW3Wv40aGaHG87Tf-mEqqblDn7AxtEkzZcl5s4r026kdzuiNr0hg9tYu2cODZ1B5xwrtsfeBZXDvBlzOzxYE2NobT8OpaJSLoKkDXQIl3H7eMMpdgptblqg/s1600/tn_IMG_76734.jpg"><img style="float:left; margin:0 10px 10px 0;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 288px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgag6vIkV12E_1VUcUgwLTFW3Wv40aGaHG87Tf-mEqqblDn7AxtEkzZcl5s4r026kdzuiNr0hg9tYu2cODZ1B5xwrtsfeBZXDvBlzOzxYE2NobT8OpaJSLoKkDXQIl3H7eMMpdgptblqg/s400/tn_IMG_76734.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5631547928914820786" border="0" /></a>să vă zic cum a fost, ca să nu rămână<br />nici o umbră de îndoială<br />mai întâi am descoperit această odaie<br />altminteri perfectă în organizarea sa<br />pline de cărţi de shakespeare, tolkien<br />şi chiar de arthur conan doyle<br />de globuri pământeşti şi de ursuleţi<br />cu şapcă şi webcam abscons<br />de pianine nevăzute şi de lumini blue<br />pe urmă mi-am dat seama c-ar fi<br />un cotlon nefolosit şi m-am suit acolo<br />aşa că în oglindă puteţi vedea acum<br />doi pisoi, doi ursuleţi şi două comp-uri<br />ca-n jocurile alea din alt veac<br />în care trebuie să descoperiţi deosebiri<br />şi nu mai reuşiţi să o faceţi<br /><br /><br />de aici să nu credeţi cumva că asta, camera adolescentului nemiop,<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj83CsdErkezSOPvyP8QYVBXkBOYDTNTbahkWbhUmH-5E16OBpfE80saIx8nMj2wF_q3FL4ThI2e8Yv0oYTD24ZTdlRHMPZY7aVPnFgRnJR810H9ulKtOnVqEts_xQzCUVGaZUwJo1qWg/s1600/tn_IMG_7606.JPG"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 134px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj83CsdErkezSOPvyP8QYVBXkBOYDTNTbahkWbhUmH-5E16OBpfE80saIx8nMj2wF_q3FL4ThI2e8Yv0oYTD24ZTdlRHMPZY7aVPnFgRnJR810H9ulKtOnVqEts_xQzCUVGaZUwJo1qWg/s400/tn_IMG_7606.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5631548674783507378" border="0" /></a><br />ar fi devenit singurul loc unde-mi fac veacul şi-mi fac de cap<br />din lipsă de altceva mai bun de lenevit şi de făcut<br />nu, nu, am mai găsit şi alte refugii mai mult sau mai puţin comode<br />cum ar fi această tavă rustică de pe masă, la distanţă sigură de rita<br />şi de paharul gol în care a fost cândva un riesling de recaş,<br />un cupaj de la serve ori un cabernet sauvignon de la oprişor<br /><br /><br />o labă îndreptată în sus poate fi semnul extazului suprem, mistic<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhH8iZEA0ixl7gMC2gzDSgriWO1gONpBcVAmVLaFKt-d9kEX6cYr8AOs38qs9iXh29SvZmO7_l-jMsTaVdo7Hq8ZcZwDJbbB5N2qDF-grtdPjLM5YsPl6-2vLGf22PLhJv6I2iXMlOt6Q/s1600/tn_IMG_7615.JPG"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 134px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhH8iZEA0ixl7gMC2gzDSgriWO1gONpBcVAmVLaFKt-d9kEX6cYr8AOs38qs9iXh29SvZmO7_l-jMsTaVdo7Hq8ZcZwDJbbB5N2qDF-grtdPjLM5YsPl6-2vLGf22PLhJv6I2iXMlOt6Q/s400/tn_IMG_7615.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5631548855890388018" border="0" /></a><br />în care cad pisicile spiritualizate cu coadă, blană şi blog<br />ori de câte ori temperatura trece de 35 de grade<br />şi somnul toropeşte simţurile şi bagă ghearele în perniţe<br />când lumina cade pe gresie mai mult ca un cântec de leagăn<br />pentru toate vieţuitoarele din colţul ăsta de galaxie,<br />deşi nu bag gheara-n foc pentru semnificaţia asta<br /><br /><br />aşa că mă întorc la raftul maro cu dosare şi boxe şi cd-uri<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEAWsXOVwzO-I0Qdi5Ry8IeR-K4lsKhFjAgpVLvhvKoUUYFQIR8FmnEN2Vu7hddDR6Sd96AdJx9GuPMsydawLmgaAOHi0emGJF-6YTwLzdYz8-C119lSzFILVNvNrXjEkd7uP5Bky3Ew/s1600/tn_IMG_76429.jpg"><img style="float:right; margin:0 0 10px 10px;cursor:pointer; cursor:hand;width: 200px; height: 149px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEAWsXOVwzO-I0Qdi5Ry8IeR-K4lsKhFjAgpVLvhvKoUUYFQIR8FmnEN2Vu7hddDR6Sd96AdJx9GuPMsydawLmgaAOHi0emGJF-6YTwLzdYz8-C119lSzFILVNvNrXjEkd7uP5Bky3Ew/s400/tn_IMG_76429.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5631549080043829106" border="0" /></a><br />în care încape şi fiinţa mea discretă, uşor sforăitoare<br />sub mine se află nişte partituri de bartok, chopin şi czerny<br />pe care nu le mai cântă nimeni la clavir<br />deasupra e ursul de jucărie cu ochi digitali<br />şi nişte cărţi învechite pe care nu le mai citeşte nimeni<br />uşoara umbră desuetă a lumii nu mă împiedică însă să dorm fericit<br />şi să visez că postez aceste cuvinte pe un blog absolut motănesclucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-26966799629436520972011-06-30T05:55:00.000-07:002011-06-30T10:08:24.074-07:00vânare de vânt şi de aripi în iarba înaltă a propriului meu regat<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6IBRKg1FN4fkwpFR_uJVpYpYybYMJXK800UH1rH3_6zWOgXU_PCQ8Jci3cdJ9Pm5X-jyT33yOr-dXn0_sOVmN9yX-iTPcEttAeZUT9ru2GEBk1b7nP-ZXf6kPMc18ji0caIC5ys9u1g/s1600/tn_IMG_50771.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 263px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6IBRKg1FN4fkwpFR_uJVpYpYybYMJXK800UH1rH3_6zWOgXU_PCQ8Jci3cdJ9Pm5X-jyT33yOr-dXn0_sOVmN9yX-iTPcEttAeZUT9ru2GEBk1b7nP-ZXf6kPMc18ji0caIC5ys9u1g/s400/tn_IMG_50771.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5624038356532522098" border="0" /></a>sunt stăpânul crud al propriului regat<br />şi tot ce mişcă pe teritoriul meu<br />de câteva sute de metri pătraţi<br />în adânc, pe pământ ori în aer<br />îmi aparţine numai mie<br />cu drept de viaţă şi de moarte<br /><br />am prins aşadar nişte aripi în iarbă<br />se zbăteau ca o jucărie chinezească<br />de la magazinul de doi lei<br />şi n-am putut să-mi înfrânez plăcerea de a ţine în gheare inima altcuiva, aripile altcuiva,<br />destinul vreunei vietăţi minuscule<br />care n-a învăţat prea bine să zboare<br /><br /><br />deasupra casei, într-o zonă mai îndepărtată şi mai greu accesibilă<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyxNHbmYFryeKVAsXi0eTB808HkXNhG8c6zDvTwOsROHWGiHfWToyZsqeac1gTKp3oLo1A8Wb5UunNv0Yg8Y0EZcz3AWKXgtAJgPjE3bWM3ivSCELxsanthVlprhnNt1Xweyyr3-8-XQ/s1600/tn_IMG_5239.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyxNHbmYFryeKVAsXi0eTB808HkXNhG8c6zDvTwOsROHWGiHfWToyZsqeac1gTKp3oLo1A8Wb5UunNv0Yg8Y0EZcz3AWKXgtAJgPjE3bWM3ivSCELxsanthVlprhnNt1Xweyyr3-8-XQ/s400/tn_IMG_5239.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5624048800296191970" border="0" /></a><br />şi care, după cum am decretat cândva, tot mie îmi aparţine<br />un guguştic se sprijinea în aripa încă neînhăţată de vreo gheară<br />din unghiul meu terestru, după o scurtă evaluare a target-ului<br />mi-am zis că nu merită efortul unei alte vânători feline<br />şi cred că la asta se gândea şi ea, zburătoarea cenuşie<br />care-şi face cuib de când lumea în brazii curţii mele regale<br />să spunem că asta se numeşte un act de clemenţă din partea mea<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNQHqJQZwSdIlpgrmM5fmH5s6W5Kp7ZLbfO7EpCiQ15zA6jg_oW95FSRiCyJmSy-zt0p6Xsgi2TMAWrwQmXs3A94flOgFaavD4JRlfMuVbYZMzdWBa5vwtSSi9ECnUCxoS9cf2AOnyWA/s1600/tn_IMG_5271.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNQHqJQZwSdIlpgrmM5fmH5s6W5Kp7ZLbfO7EpCiQ15zA6jg_oW95FSRiCyJmSy-zt0p6Xsgi2TMAWrwQmXs3A94flOgFaavD4JRlfMuVbYZMzdWBa5vwtSSi9ECnUCxoS9cf2AOnyWA/s400/tn_IMG_5271.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5624046882244827010" border="0" /></a>cred că ritei, nesupusei care-şi face de lucru între graniţele mele,<br />nu-i păsa nici cât negru sub unghie de cele întâmplate<br />de vreme ce dormea în lumea sa onirică populată cu oase gigant<br />şi alte pofte şi viziuni canine la care nici nu vreau să mă gândesc<br />de teamă să nu-mi stric de unul singur buna dispoziţie<br />trebuie să chem vrăjitorii s-o transforme cândva în broscuţă<br />ori în altă jucărie orăcăitoare cu care să-mi fac mendrele<br />până când nu mai e în stare să se zbată, ţipând ca din gură de şarpe<br /><br /><br />mi-am dat seama la urmă, când stăteau să mi se termine cuvintele<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbs3wj1AnVJVvT2NOmDwiCPmJVquQ5lpwg5XS45gZJm0ObsLwptV0bhGyM6XEidy-_WZ7Vj2VorF4YbhgJFRrWws7nkVGN_O83kGZPkPraj1GsBrG2otGhewPq9Eh4O0HDa9jiceK1nQ/s1600/tn_IMG_5104.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbs3wj1AnVJVvT2NOmDwiCPmJVquQ5lpwg5XS45gZJm0ObsLwptV0bhGyM6XEidy-_WZ7Vj2VorF4YbhgJFRrWws7nkVGN_O83kGZPkPraj1GsBrG2otGhewPq9Eh4O0HDa9jiceK1nQ/s400/tn_IMG_5104.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5624059633008034370" border="0" /></a><br />că pe laba mea albă, cu ghearele ascunse în sfârşit în perniţe<br />se odihnea o vrabie cu aripile strânse şi inima cât un purice<br />care a uitat să mai sară, care a uitat să mai bată<br />şi chiar dacă v-am întristat pe toţi cu lipsa logică de happy end<br />trebuie să mă credeţi pe cuvânt: am părăsit victima în iarbă<br />şi când m-am întors la locul faptei, n-am mai găsit nici un trup,<br />ci doar bătaia imperceptibilă de aripi a zborului către o altă povestelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-15959915225228317942011-06-20T13:57:00.001-07:002011-06-20T15:53:46.713-07:00postare cu ioana dark şi fiarele blânde ale ţinutului poezieiviaţa e singura poezie<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikn1FjtqGB3G6Uv9ClK1y4acfFxb1j4TL_82nhP25Ut6BCdUvYoM0qoj3nthbmyOrjW9afVYiNJATpLBZdzf5fIx0NrV19K4hSG8Es0IoeCzzn4sygQxPqcxWGmdP8YjNDYTG-kd18-w/s1600/tn_IMG_63891.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 250px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikn1FjtqGB3G6Uv9ClK1y4acfFxb1j4TL_82nhP25Ut6BCdUvYoM0qoj3nthbmyOrjW9afVYiNJATpLBZdzf5fIx0NrV19K4hSG8Es0IoeCzzn4sygQxPqcxWGmdP8YjNDYTG-kd18-w/s400/tn_IMG_63891.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5620434089381040370" border="0" /></a><br />cu oameni, basseţi şi grătare în iarbă<br />cu câinii-lupi ai îndepărtării de acasă<br />întotdeauna putem fi fericiţi<br />în dansul cu tâlc al fiarelor blânde<br />clipele trebuie uzate, trebuie înţelese<br />ca nişte secvenţe surprinse<br />de marele fotograf anonim ce expune<br />pentru plăcerea unicului său ochi<br /><br />dar cu cine să miauni, să latri şi<br />să urli despre toate acestea<br />fără-de-teama bunului hingher de serviciu?<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitHLzJPY8Z2lzkn127oQJKpLjEaXc8l9ECK9yP66HEAPfhNIFPzjw3xnjI2RNeLAzFjGaQhPKv-tDDTlb4r-L5YdG40De5o9AL3FkE5aeJyfGyvokgIxm5acQIhLnzQrqneVdVfd8Rug/s1600/tn_IMG_628816.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 124px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitHLzJPY8Z2lzkn127oQJKpLjEaXc8l9ECK9yP66HEAPfhNIFPzjw3xnjI2RNeLAzFjGaQhPKv-tDDTlb4r-L5YdG40De5o9AL3FkE5aeJyfGyvokgIxm5acQIhLnzQrqneVdVfd8Rug/s400/tn_IMG_628816.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5620422656129444530" border="0" /></a>în braţele calde ale mamei tuturor fiinţelor şi lucrurilor<br />poate încăpea orice vietate omenească, fie ea şi un teckel sârmos<br />cufundat într-o stare de siguranţă şi beatitudine fără de margini<br />şi totuşi nu vei putea şti sigur niciodată<br />cine pe cine apără şi cine pentru cine e în stare să sape o cale<br />până la celălalt capăt al pământului şi să alunge broaştele iritante<br />care clatină această mare piatră rotundă, incandescentă<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTiVpGMfFEu8WSxkEPGDHXgP1KeL2wCwRoYn505Y_574cknk3Blm9IcOtv65dWpveyTQrZW5qwofaPSngPOcL-xWTSTI_G4BOW1RZ7OJ6TAz8hNQGVRQ3gPWmtO0RT__bcOiBMfDnkjw/s1600/tn_IMG_58891.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTiVpGMfFEu8WSxkEPGDHXgP1KeL2wCwRoYn505Y_574cknk3Blm9IcOtv65dWpveyTQrZW5qwofaPSngPOcL-xWTSTI_G4BOW1RZ7OJ6TAz8hNQGVRQ3gPWmtO0RT__bcOiBMfDnkjw/s400/tn_IMG_58891.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5620427877481208226" border="0" /></a>şi da, între atâta seninătate şi pace umano-canină<br />ar mai fi de pomenit aici şi mâţa numită inspirat ioana dark<br />care-şi plimbă cu sfială fiinţa printre bicicletele de carbon<br />ale stăpânului casei şi ţinutului tuturor acestor întâmplări<br />pe locul în care altădată se juca mereu cu fluturii inocenţi ai lămpii<br />motanul <a href="http://luckymotanul.blogspot.com/2010/07/umbra-motanului-kenzo-pe-un-perete.html">kenzo</a> a cărui inimă <a href="http://luckymotanul.blogspot.com/2010/10/as-vrea-sa-nu-pleci-inca-sa-mai-mieunam.html">a încetat</a> din senin să mai bată<br />altundeva decât în spaţiul absolut virtual al acestei poveşti<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIvO8KSeowfIT3bSipNIOAqKIwVbk1olkvVlqzag5O46BOJoy3C9ro208RvuBARwNB4y73w5Jnc_XqzW5ZzMZqY9gCsxF4iPOM1Q-rtVRzIsdzwJ7FUPJ_BpxlkCp13SlGihFfvcXIEg/s1600/tn_IMG_6347.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIvO8KSeowfIT3bSipNIOAqKIwVbk1olkvVlqzag5O46BOJoy3C9ro208RvuBARwNB4y73w5Jnc_XqzW5ZzMZqY9gCsxF4iPOM1Q-rtVRzIsdzwJ7FUPJ_BpxlkCp13SlGihFfvcXIEg/s400/tn_IMG_6347.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5620428727840897730" border="0" /></a>la urmă trebuie să înfăţişez-câinele călăuză şi pe prietenul său<br />cu bandană şi vag damf de tincturi veterinare<br />privind în tandem spectacolul unui apus oarecare de iunie<br />aşteptând fiecare de la celălalt să i se dea comanda<br />aducerii mingii de foc aruncate de cineva în fiecare seară<br />în grădina vecinei grijulii şi nedumerite<br />cu care poţi conversa despre preţuri, vreme şi soartă<br />prin gardul de lătezi al acestei margini de lumelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-67230671565040471762011-05-28T03:10:00.000-07:002011-05-28T04:58:52.091-07:00poveste cu bigeli şi labradori citită de mine însumi în irisul umed al ritei<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigaJGLCfsI209xFN206NiGOrwlneV3QdPtFfTV2SU0WK9u0UDLRoPyIoHkJ-sQxOmlnCKTRRYQ3YabVaL9HxeWBiTzcV7uij1SMGZjbcOPhPlTDd25oJXvRWEQlDsCC2WpcRtoyZ1INA/s1600/tn_IMG_4639.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigaJGLCfsI209xFN206NiGOrwlneV3QdPtFfTV2SU0WK9u0UDLRoPyIoHkJ-sQxOmlnCKTRRYQ3YabVaL9HxeWBiTzcV7uij1SMGZjbcOPhPlTDd25oJXvRWEQlDsCC2WpcRtoyZ1INA/s400/tn_IMG_4639.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5611707547103436290" border="0" /></a>fiecare se joacă, da, cu cine poate<br />bunăoară, sub botul lui oscar,<br />singurul labrador din judeţul gorj,<br />nu e ceea ce credeţi,<br />vreo mogâldeaţă ori vreo jucărie<br />aleasă de prin supermarket,<br />ci e însăşi maya, căţeluşa bigel<br />adoptată de o stăpână nonconformistă<br />cu locuinţă de vară de la ţară<br />pe motiv că n-a mai încăput<br />într-un apartament de bloc<br />se pare că plăcerea adopţiei<br />a fost mai ales de partea labradorului<br />căci de atunci hârjoana continuă<br />ca o dragoste nărăvaşă, nestăpânită<br />ce trebuie consumată până la capăt<br />şi chiar şi după aceea<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwW8JG10AFnHCZfxQ-ojDyh2dF6UrLYIzLOSUJzfwT5Ts1fHo3gnEOqzvUQMyhu89vJGNxGodu9R1UxJJuA-ekoApqIvo9vyqUu5ewxv5R91Svh-jGegXQUuqrWwK70ZenHOO3dLGYcQ/s1600/tn_IMG_459412.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 132px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwW8JG10AFnHCZfxQ-ojDyh2dF6UrLYIzLOSUJzfwT5Ts1fHo3gnEOqzvUQMyhu89vJGNxGodu9R1UxJJuA-ekoApqIvo9vyqUu5ewxv5R91Svh-jGegXQUuqrWwK70ZenHOO3dLGYcQ/s400/tn_IMG_459412.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5611722733090018818" border="0" /></a>eu însumi mă joc prin sertarele mobilierului louis quatorze<br />aşteptând să-mi treacă prin faţa nasului şi ghearelor<br />musculiţele şi ţânţarii care mi-au încălcat teritoriul,<br />şoriceii pe cale de dispariţie ai marelui oraş deratizat,<br />vrăbiile şi canarii care n-au ascultat de mămicile lor,<br />şi fac asta cu ceva mai multă destindere decât în situaţia<br />în care m-aş afla, ca un bigel, sub fălcile rasate ale lui oscar<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfZREu2PMmJt_WPZn9sATBjpPBxtPz633eeIRIm7YBNttG0saZZny2gaFLfDjCTdwuWndbYlbqgoocw-uCOBFTfQWj8El39ZVaxNnZDmjI0uwQ3UVRYwqlstbO2lcVRQGn1_Z5b87Bvw/s1600/tn_IMG_5145.jpg"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 150px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfZREu2PMmJt_WPZn9sATBjpPBxtPz633eeIRIm7YBNttG0saZZny2gaFLfDjCTdwuWndbYlbqgoocw-uCOBFTfQWj8El39ZVaxNnZDmjI0uwQ3UVRYwqlstbO2lcVRQGn1_Z5b87Bvw/s400/tn_IMG_5145.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5611725220893462002" border="0" /></a>singură rita, în înţelepciunea ei leneşă, refuză să facă mişcări inutile<br />contemplând de pe una din treptele superioare ale existenţei de câine<br />întregul spectacol al lumii ludice în care trăim cu toţii<br />în privirea ei se oglindesc toate zbaterile gângăniilor exterioare<br />siluete vagi de oameni, păsări şi insecte care aleargă după himerele zilnice<br />dacă stau să scotocesc bine în irisul ei umed, cu contururi maronii<br />mă pot zări chiar şi pe mine însumi privind-o înspăimântat<br />la gândul că s-ar putea deranja din băile ei de umbră şi de soare<br />pentru o scurtă partidă de sprint care să mă alunge în înaltul arborilor<br />din fericire însă, e prea cald însă şi prea vară pentru o asemenea acţiune<br />şi toată povestea ia sfârşit cu o dulce aţipire în braţele moi ale liniştiilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-53581537898196383102011-05-18T14:09:00.000-07:002011-05-18T14:58:51.579-07:00sunt un pisic vegetal, din mine creşte trandafirul japonez al privirii<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyWTd8brxrDYEseJiROdJgRmqgPWGHGEbXHh-dpmoMraF_pIlIGggSbGnyFDu2j3k3QrUu1bBeeD0ZWgOcv6hpzVDLmpt8Hmp5Zw_cZCBa4aFfKmRDRAhYwe37OdBL4o1_DO-HfdyBTw/s1600/tn_IMG_46001.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 276px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyWTd8brxrDYEseJiROdJgRmqgPWGHGEbXHh-dpmoMraF_pIlIGggSbGnyFDu2j3k3QrUu1bBeeD0ZWgOcv6hpzVDLmpt8Hmp5Zw_cZCBa4aFfKmRDRAhYwe37OdBL4o1_DO-HfdyBTw/s400/tn_IMG_46001.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5608172763638926770" border="0" /></a>ştiu, ştiu că am mai scris<br />ştiu că am mai pozat despre asta,<br />despre propria mea încolăcire<br />în jurul trandafirului japonez<br />însă nicicum nu mă pot abţine<br />să o fac din nou şi din nou<br />aşa cum de altfel li se întâmplă<br />tuturor copiilor care încă n-au apucat<br />să crească mari şi serioşi<br />şi neîncăpători în jucăriile trecutului<br />la urma urmei, trebuie să-mi dedic<br />mie însumi, motanului-copil<br />măcar din când în când o postare<br />ca o poezie felină cocoţată în ghiveci<br />spre îndelunga zâmbire a fanilor<br />şi a duduilor afectuoase de pretutindeni<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjNIrnAXmNBLJ3lAR-PF6DFwtcOWj6CAEnn0KS8dPab1x54sm61bmTGEoK1vZbziPXbcDjTKkIrEjPSoWaqKQKjk-PYjoSt9EuEafrnyuWZd8mTWE53z6U5PvotXba_NYGBRzVYCJLVMQ/s1600/tn_IMG_4621.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjNIrnAXmNBLJ3lAR-PF6DFwtcOWj6CAEnn0KS8dPab1x54sm61bmTGEoK1vZbziPXbcDjTKkIrEjPSoWaqKQKjk-PYjoSt9EuEafrnyuWZd8mTWE53z6U5PvotXba_NYGBRzVYCJLVMQ/s400/tn_IMG_4621.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5608169315002318194" border="0" /></a>la ce m-oi fi gândind în postura aceasta aproape filosofică<br />în timp ce trunchiul creşte imperceptibil într-o direcţie concretă<br />iar păianjenii au început să-şi ţeasă pânzele invizibile<br />în jurul tuturor lucrurilor şi fiinţelor care compun existenţa?<br />la zbaterea cărei vrăbii încă neprinse în gheara alb-neagră,<br />la tremurul cărui şoarece citadin încă necăzut la datorie,<br />la aripile cărui fluture încă necaptiv zborului în jurul lămpii?<br />şi chiar de nu gândesc la nimic, privirea nu ţine oare loc gândului?<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGOeXsZuiq9i1e0fkkjBT4i8RdhNJzQzz4Vg38Envt8XaTdGntABY_9G3oEVK36oX9QT3sNVpOr8IkTgGPYmtXM4ogXVgXNrKCmgCwXaCA0R5PKJMB0B-8-UuhEI0Bp1iniHsiqH6LnA/s1600/tn_IMG_46271.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGOeXsZuiq9i1e0fkkjBT4i8RdhNJzQzz4Vg38Envt8XaTdGntABY_9G3oEVK36oX9QT3sNVpOr8IkTgGPYmtXM4ogXVgXNrKCmgCwXaCA0R5PKJMB0B-8-UuhEI0Bp1iniHsiqH6LnA/s400/tn_IMG_46271.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5608172572335342002" border="0" /></a>dacă te străduieşti suficient, poţi încăpea în locuri mai strâmte<br />decât propriul tău trup cu blană şi gheare şi mustăţi zburlite<br />te poţi face una cu cercul şi cu cerculeţul, cu geometria rotundă<br />pe care tot timpul ţi-o pune cineva la dispoziţie<br />de parcă planta ar creşte direct şi inevitabil din tine,<br />şi nu din centrul propriei sale existenţe exotice şi anodine<br />dacă te străduieşti, poţi deveni cândva şi tu un cerculeţ cu coadă<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjY3D49NXWK9OqdOa-jV_JjT1BWkM3ZG261qg5Yh_v0esWd4z7v2a5_qghPU1SPIepgoKELGJwm_KoetBgVb0ImfJntlsV94lZV1EZjpuXgLjz2mx5huoVbH6ZjTOjHFS9SGYG6lB7vdA/s1600/tn_IMG_46061.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 134px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjY3D49NXWK9OqdOa-jV_JjT1BWkM3ZG261qg5Yh_v0esWd4z7v2a5_qghPU1SPIepgoKELGJwm_KoetBgVb0ImfJntlsV94lZV1EZjpuXgLjz2mx5huoVbH6ZjTOjHFS9SGYG6lB7vdA/s400/tn_IMG_46061.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5608174850292636482" border="0" /></a>şi mai ştiţi ceva? uneori simţi nevoia să-ţi acoperi privirea<br />cu laba protectoare a somnului şi lenevirii creatoare<br />de parcă restul, zgomotele, insectele, paraziţii exteriorului<br />ar înceta brusc să existe şi-n locul lor s-ar instaura liniştea şi visele<br />în oraşul portocaliu al lui garfield în care locuieşti de la o vreme<br />uneori poţi alunga întregul bruiaj vulgar al lumii cu un simplu gest<br />îndreptând privirea către un înlăuntru plin de candoare<br />despre care încă n-ai apucat să povesteşti nimănuilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-69179900825322318992011-04-28T15:55:00.000-07:002011-04-28T17:11:23.437-07:00ilustrate şi tristeţi de la-nceputul celuilalt veac<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhlmVqZE_uplVOhWGBVi5DRI8TU_-dmDIBA7XQaMoylj1oF9-wklwGo4oHQBqZ8nhrhYmyFR3MhImm10nFrRwEq20Gy802IhCUl8aUWQcDCCrB9QtRKErRQXXdg2W2o77eqqQtIjoNdA/s1600/tn_bega+balsor112.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 248px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhlmVqZE_uplVOhWGBVi5DRI8TU_-dmDIBA7XQaMoylj1oF9-wklwGo4oHQBqZ8nhrhYmyFR3MhImm10nFrRwEq20Gy802IhCUl8aUWQcDCCrB9QtRKErRQXXdg2W2o77eqqQtIjoNdA/s400/tn_bega+balsor112.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5600772240923728242" border="0" /></a>aş vrea să recuperez aici<br />conturul cald al unui maidanez<br />de la-nceputul celuilalt veac<br />tristeţea privirii de câine<br />aţintite către un fotograf atemporal<br />într-o vedere de pe malul begheiului<br />aş vrea să decupez cu gheara<br />fiinţa mică şi plină de pureci<br />care înţelegea cândva comenzile<br />şi înjurăturile ungureşti şi nemţeşti<br />ale stăpânilor locului<br />să o eliberez în timpul prezent<br />de dragul fugărelii şi al nemuririi<br />ori pur şi simplu din joacă felină<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq8EJuWwBaH8Jw9nSpHOXpKHjBzvwz_5hOlLzAiXy5musdnoBd5-W-JhK1LH6vhtlIvbWn7n59uVGAQxrv69cM0Hk0ZmEkWPMRm9_oqGi-OElVaGsjbuPBzd4KWMEo6fLQtgujJ4t-cQ/s1600/tn_V104464.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 138px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq8EJuWwBaH8Jw9nSpHOXpKHjBzvwz_5hOlLzAiXy5musdnoBd5-W-JhK1LH6vhtlIvbWn7n59uVGAQxrv69cM0Hk0ZmEkWPMRm9_oqGi-OElVaGsjbuPBzd4KWMEo6fLQtgujJ4t-cQ/s400/tn_V104464.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5600777687445260274" border="0" /></a>m-ar bate gândul chiar, în momentele de nostalgie nocturnă<br />să smulg hăţurile din mâinile domnilor cu melon şi cravaşă<br />ieşiţi cu caleaşca pe hunyady utca, adică prin piaţa unirii,<br />să eliberez caii din frumoasa ilustrată cu cer albastru<br />să-i ghidez pe bulevardele oraşelor şi clipelor de astăzi<br />până la ieşirea spre pustă, spre bărăgan şi spre stepă<br />graţiindu-i de moarte, de trecut şi de nesfârşita cărăuşie<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjn_nfjDCUPI7wvZI6LwlPhiXXfioLjEHRtLKvGDGhwcl0Tmma6fuA2qmJi-6NDFXq0hjSW9qVtxQE-Bt2vstKeNmm-h2IYIAyV7Qvk4z1OnT9AxJW3V3H7gI3zirPiHQeo-zKIJ2INQw/s1600/tn_V11482124.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 139px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjn_nfjDCUPI7wvZI6LwlPhiXXfioLjEHRtLKvGDGhwcl0Tmma6fuA2qmJi-6NDFXq0hjSW9qVtxQE-Bt2vstKeNmm-h2IYIAyV7Qvk4z1OnT9AxJW3V3H7gI3zirPiHQeo-zKIJ2INQw/s400/tn_V11482124.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5600780055060134194" border="0" /></a>tare mi-ar mai plăcea şi să alung gâştele de pe malul râului temes<br />din lugos până în temesvár, dela 1911 până la 2011<br />să le fac să zboare din acuarela sepia cu ramuri, umbre şi biserici<br />către mureş, către libertate, către aici şi către acum<br />cu mine însumi agăţat de trupurile lor albe, zbătânde<br />într-o minunată călătorie a lui lucky motanul prin blogosferă<br />care începe şi se sfârşeşte la acelaşi capăt al nostalgiei<br /><br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpH5Rcoziw2YfqsIVEzrk_vJQ4-IyD6cAmPjzceXC-iW-RHVzyWNlp36Bxg7bybd2bgmyP4iGJJafosPOExKquAwN3Zp2y_NYJOkgYxlEAx9w7M0x0PWW-ZiKFuxwMb5Lpj2_0PauWlg/s1600/tn_V118809.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 265px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpH5Rcoziw2YfqsIVEzrk_vJQ4-IyD6cAmPjzceXC-iW-RHVzyWNlp36Bxg7bybd2bgmyP4iGJJafosPOExKquAwN3Zp2y_NYJOkgYxlEAx9w7M0x0PWW-ZiKFuxwMb5Lpj2_0PauWlg/s400/tn_V118809.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5600783267126911490" border="0" /></a>din zborul fantastic al gândului<br />aş sări brusc în tramvaiul futurist<br />care leagă lippa de budapest<br />pe un traseu aerian<br />ce include ruinele lui solymosivár<br />ori poate aş lua un balon ori zeppelin<br />deasupra doamnelor elegante<br />ce fotografiază vreun ţap ispăşitor<br />vreo capră neagră rătăcită<br />în turma mic-burgheză a oamenilor<br />la urmă de tot, la sfârşitul aventurii<br />mă gândesc să vă trimit şi vouă<br />o ilustrată cu întreaga poveste<br />deşi am pierdut carnetul cu adrese<br />şi chiar speranţa înţelegeriilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-69710508955103011582011-04-19T14:13:00.000-07:002011-04-20T02:36:56.817-07:00spaime şi duioşii cu pisici, baseţi, ţapi şi arici<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEpIRjNy9U8DFIbIwJpqABrKCjwros8PN6uiO1cLwOBzimKZ0O9-NQ2bpGDl9LP8ez6-3dIgqcnUD_sKiVbMhWNm1y6gSZYjS6-X6xL8FU-qo-QSU9WXdfe0BNsjCzT7v8CU9BbWwHgQ/s1600/tn_IMG_3516212.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 400px; height: 261px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEpIRjNy9U8DFIbIwJpqABrKCjwros8PN6uiO1cLwOBzimKZ0O9-NQ2bpGDl9LP8ez6-3dIgqcnUD_sKiVbMhWNm1y6gSZYjS6-X6xL8FU-qo-QSU9WXdfe0BNsjCzT7v8CU9BbWwHgQ/s400/tn_IMG_3516212.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5597406090873256994" border="0" /></a>am vrut să vă destăinui pe gratis<br />duioşia cuiva foarte drag şi ocupat<br />care nu a mai apucat să-şi transcrie gândurile<br />în cerneală şi pixeli:<br /><br /><span style="font-style: italic;">lângă tâmpla mea şade mereu</span><br /><span style="font-style: italic;">tâmpla unui motan mirosind a el însuşi</span> <span style="font-style: italic;"><br />lângă nasul meu toarce adesea</span> <span style="font-style: italic;"><br />nasul roz al unui motan bicolor</span><br /><span style="font-style: italic;">e atâta tandreţe în jur</span> <span style="font-style: italic;"><br />că şi lumina se strecoară felin</span><br /><span style="font-style: italic;">în odaia cu îndrăgostiţi</span><br /><span style="font-style: italic;">de teamă să nu tulbure în oglindă</span><span style="font-style: italic;"><br /></span><span style="font-style: italic;">aura unor clipe binecuvântate</span><br /><br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaPCNTmKPsj8iU80mJECytTK7l18q_BkMGMHPi1ziw2BDEH71aNw-25JzxMpTlhnkr9doSk1latoskX5zlAp7rhT4ik90i5wly8P7aoe0v8ZK3U4ypEefZjOGKyNq-eCJVv3xo89Sicw/s1600/tn_IMG_33772.JPG"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 145px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaPCNTmKPsj8iU80mJECytTK7l18q_BkMGMHPi1ziw2BDEH71aNw-25JzxMpTlhnkr9doSk1latoskX5zlAp7rhT4ik90i5wly8P7aoe0v8ZK3U4ypEefZjOGKyNq-eCJVv3xo89Sicw/s400/tn_IMG_33772.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5597408766496016322" border="0" /></a>pe urmă trebuie să trec la alte sofisticate compoziţii sentimentale<br />cu pisici, mercedesuri şi baseţi în iarba oraşului meu îndepărtat,<br />ale căror gânduri cu greu pot fi ghicite de zeul blând al fiarelor<br />ori de ciclopul înverzit şi aproape domesticit al cilindrilor nemţeşti<br />într-un fel anume mă strecor şi eu în gazonul prost crescut<br />ca un tovarăş de joacă nevăzut şi neauzit<br />care ciupeşte urechi şi zgârâie capote şi banchete<br />din motivul copilăresc şi prostesc că a venit în sfârşit primăvara<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsKSwCtwu6nmGSx6C4s7zbRq-5-7D8b1lSf78EiGBi2TUiwjpBfnYwHL1B7KVDlaItCcUyTtKBIEh_LeNA2Tlb_w-4Romte7M2zbq62r8a8D3_tp0j6pcQNNAMMSUGfm8Ggiu-QC6-MQ/s1600/tn_IMG_417813.JPG"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 128px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsKSwCtwu6nmGSx6C4s7zbRq-5-7D8b1lSf78EiGBi2TUiwjpBfnYwHL1B7KVDlaItCcUyTtKBIEh_LeNA2Tlb_w-4Romte7M2zbq62r8a8D3_tp0j6pcQNNAMMSUGfm8Ggiu-QC6-MQ/s400/tn_IMG_417813.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5597412257943612418" border="0" /></a>mi-e tare greu să înţeleg de ce noaptea îmi trimite mereu pe urme<br />câte un arici detectiv, în armura sa medievală<br />cu ochii mici lucind lacom ca la o vânătoare de mamuţi<br />la urma urmei, fiecare poate fi confundat cu o pradă consistentă<br />fiecare vietate se poate trezi, când i-o fi lumea mai dragă,<br />cu junghiul spinos al spaimei înfipt între coaste<br />pe o cărare care se îngustează asemenea unui vis nedorit<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTM7mDSEUXEO_KGpbfB8ZAQ1NnYQ7YW-rq_5k_m0inabk9JAHk90ykrB691DdLPQKB63yRVZkfW3pc_jPTzMiRGJr_sYBs2VOHGT4Vz66UKbI8tsqCbqE0RvEC7_6FTeAEnZpGUddguQ/s1600/tn_IMG_42041.JPG"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 200px; height: 145px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTM7mDSEUXEO_KGpbfB8ZAQ1NnYQ7YW-rq_5k_m0inabk9JAHk90ykrB691DdLPQKB63yRVZkfW3pc_jPTzMiRGJr_sYBs2VOHGT4Vz66UKbI8tsqCbqE0RvEC7_6FTeAEnZpGUddguQ/s400/tn_IMG_42041.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5597415017218776642" border="0" /></a>lumea însăşi e însă un pic mai diversă decât angoasele nocturne<br />din când în când îţi aduce în obiectivul indiscret al privirii<br />câte un ţap cu talangă rânjind undeva la marginea potecii<br />cu bărbiţe de înţelept chinez căruia cineva îi pune mereu coarne<br />întreaga chestiune a apariţiei poate fi rezolvată cu un hohot<br />ori cu o nevinovată dar justificată luare la goană<br />în urma ta însă va suna mereu un enervant clopoţel de aramă<br />legat de cineva mai hâtru de coada întregii întâmplărilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-46721214650400026612011-03-31T11:20:00.000-07:002011-04-07T15:00:04.456-07:00motanul tomy, jumătatea mea tigrată, e absolut finomenális<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRP4oItn-5L90GyHkb1h0JjSroxv8BBwg1cAuu0g1AN9p2x1wxUXg9SrKoK3h8-IXkDjZmyZw-TZrzfRAIVGtrkGoeEDEItyJ1fFNw6TIbpE3hRVOLvps0xY4ab3_ybwVPqII54bo86w/s1600/tn_IMG_3762.JPG"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRP4oItn-5L90GyHkb1h0JjSroxv8BBwg1cAuu0g1AN9p2x1wxUXg9SrKoK3h8-IXkDjZmyZw-TZrzfRAIVGtrkGoeEDEItyJ1fFNw6TIbpE3hRVOLvps0xY4ab3_ybwVPqII54bo86w/s400/tn_IMG_3762.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5590310809541094370" border="0" /></a>am vrut să vă vorbesc un pic<br />despre prietenul meu tigrat<br />care îşi face veacul pe un fotoliu<br />într-o pensiune din capitala mâţelor<br />cu atitudine aristocratică<br />şi poate că postarea de faţă ar fi trebuit s-o scriu în ungureşte<br />motanul tomy e absolut finomenális<br />după cum susţine o reclamă<br />surprinsă de obiectivul indiscret<br />în goana autobuzului 139<br />stăpânul robert îi spune două vorbe<br />în limba lui suavă, muzicală<br />iar el ia poziţia culcat ca un căţel cuminte şi bine educat<br />pe care-l aşteaptă de fiecare dată<br />o răsplată apetisantă<br /><br /><br /><br />ca să-l văd pe tomiţă cum doarme liniştit pe perniţa de acasă<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUwlvxKW1bBaqLuQCTk-JDdy_A6ht5F6iiYy8zjMP6D-AUpWSgBO6IUBmkSOfz2jslH8212aCXluK6Mgv9a3YUb0RAx0zbmscZql9F3xcykMEjodJUtdO7yb18tIr4enAgzibdiV28nA/s1600/tn_IMG_3735.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 137px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUwlvxKW1bBaqLuQCTk-JDdy_A6ht5F6iiYy8zjMP6D-AUpWSgBO6IUBmkSOfz2jslH8212aCXluK6Mgv9a3YUb0RAx0zbmscZql9F3xcykMEjodJUtdO7yb18tIr4enAgzibdiV28nA/s400/tn_IMG_3735.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5590360524596936162" border="0" /></a><br />am fost nevoit să călătoresc cu trenul, cu metroul şi cu autobuzul<br />ba chiar şi cu alte mijloace de transport mult mai rapide<br />cum ar fi vântul, cuvântul, bliţul şi gândul<br />pe urmă mi-am dat seama însă, într-o străfulgerare<br />că unicul loc unde doi motani cu personalitate pot toarce împreună<br />e spaţiul sigur, de culoare crem, al unui blog, al acestui blog<br /><br /><br /><br />probabil că pentru fiecare, fie el şi pisic, fie el şi maidanez<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2oEUgpGlOyin4rcL-2AHyH6H7KdSv40a9_cY-smWNexATqEHLxKgOBIErUwkX3Cw0WeN9i_ybAsWOR39uEC3XJCC3Kv8tA3qzzeUjrRpbnyakDo4O8jbnrIGILcZJ67vEwhov8xYm7Q/s1600/tn_IMG_3737.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 141px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2oEUgpGlOyin4rcL-2AHyH6H7KdSv40a9_cY-smWNexATqEHLxKgOBIErUwkX3Cw0WeN9i_ybAsWOR39uEC3XJCC3Kv8tA3qzzeUjrRpbnyakDo4O8jbnrIGILcZJ67vEwhov8xYm7Q/s400/tn_IMG_3737.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5590355014279753394" border="0" /></a><br />se găseşte câte o mână care se pricepe la mângâiere<br />urechile aud atingerea, mustăţile simt căldura umană<br />turiştii se perindă la etajele pensiunii, limbile sunt străine<br />se schimbă mereu la fiecare ceas 12 ale zilei<br />numai tomy rămâne acelaşi, un tigru blând, în miniatură<br />mascotă de serviciu tolănită la bună vedere<br />recepţionerul indiferent al tuturor intrărilor şi ieşirilor<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIMlDE1kyoWCKu_FfuzgaJilpmuHZXEYU1lI5Xkpu8xlFul0PdxeyBcNdsTb857De2UjMgBWry5DclYTcOs60c7hlLO-XN8IjE9G8IL-4DSNye7W39cyjduEyAnQfgKp1AasphRph9eQ/s1600/tn_IMG_378611.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 139px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiIMlDE1kyoWCKu_FfuzgaJilpmuHZXEYU1lI5Xkpu8xlFul0PdxeyBcNdsTb857De2UjMgBWry5DclYTcOs60c7hlLO-XN8IjE9G8IL-4DSNye7W39cyjduEyAnQfgKp1AasphRph9eQ/s400/tn_IMG_378611.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5590358415086531762" border="0" /></a>da, da, puteţi să vă imaginaţi că motanul tomy e finomenális<br />puteţi să-i desenaţi nestingheriţi jumătatea tigrată<br />în continuarea mutrei mele alb-negre de pe reclamă<br />puteţi să vă imaginaţi chiar că-l cheamă felix,<br />că asta are legătură cu un anume fel de hrană ori de fericire<br />şi că totul se petrece aievea într-un cartier liniştit din marele oraş<br />căruia pisicile care se iţesc în lumina lunii pe contururile blocurilor<br />obişnuiesc să-i spună, cu dragoste, budapestalucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-89517710448901023472011-03-18T07:37:00.000-07:002011-03-18T08:51:33.955-07:00despre trei căţei din lumea largă, într-o mică postare de pamplezir<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-NHvsveSMxS1AkAbXqpUZC0LTnyHnD1akjLxPIov8yHRuyWCVCbByilL2r5JV4WR-USSFEuvGInkrXOZNEW_BWGtG-XDe7l6XH_gBmE9NCYrfLVLMu51KJtNfzlTAV9yyRY93yiKTeg/s1600/tn_IMG_1111.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-NHvsveSMxS1AkAbXqpUZC0LTnyHnD1akjLxPIov8yHRuyWCVCbByilL2r5JV4WR-USSFEuvGInkrXOZNEW_BWGtG-XDe7l6XH_gBmE9NCYrfLVLMu51KJtNfzlTAV9yyRY93yiKTeg/s400/tn_IMG_1111.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5585440221220784242" border="0" /></a>trebuie să mă credeţi pe cuvânt,<br />e foarte greu să aduci laolaltă<br />trei căţei din lumea largă<br />într-o mică postare de pamplezir,<br />cu atât mai mult cu cât<br />întreaga acţiune se petrece<br />pe un ales blog pisicesc<br /><br />pe primul l-am procurat cu greu<br />dintr-un îndepărtat orăşel gorjean:<br />un labrador însoţit de stăpâna şui<br />admirându-se pentru posteritate<br />în oglinda şic a lui tanti grete,<br />o distinsă doamnă interbelică<br />care a supravieţuit<br />împreună cu toate obiectele sale<br />câtorva seisme şi războaie mondiale<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKOO0Zw-8jFWVsDOFxa76GgSYgdK3pq0IetUm-h7m4ShWF18Kfeom4Mmp___UKBB7YPWxOwOmscDvhaHw56yZSX2owETz0uFGb5gYQ8ukTShYyE48DXW7gMSMfG0ZadxESjfAH5p834Q/s1600/tn_IMG_0957.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKOO0Zw-8jFWVsDOFxa76GgSYgdK3pq0IetUm-h7m4ShWF18Kfeom4Mmp___UKBB7YPWxOwOmscDvhaHw56yZSX2owETz0uFGb5gYQ8ukTShYyE48DXW7gMSMfG0ZadxESjfAH5p834Q/s400/tn_IMG_0957.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5585433893815928306" border="0" /></a>pentru găsirea celui de-al doilea erou cu coadă al postării de faţă<br />am fost nevoit să călătoresc sute de kilometri cu trenul<br />să traversez cinci ţări şi-o vale adâncă între arad şi florenţa<br />pe pletosul cu pricina l-am întâlnit întâmplător pe ponte vecchio<br />urmărind plictisit mişcarea trecătorilor distinşi ai înserării<br />din uşa unui magazin de aur fondat cu şase veacuri în urmă<br />avea un nu ştiu ce în privire, o nobleţe toscană autentică<br />care m-a cucerit cumva, împotriva firii, pentru totdeauna<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6b4JPRZHm-9je54M2Q-ohvXnEZZyhOt6-JIpDngd9_YFmPNL3omfmxh_LOcmNUFpLNSrJSSgL8cFMbuXouj7WgvNlWm5FgDyMjGp8d-xPLhYaLuo70NO9KtBR9lKJkF4bIjs6ifplLA/s1600/tn_IMG_0365.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6b4JPRZHm-9je54M2Q-ohvXnEZZyhOt6-JIpDngd9_YFmPNL3omfmxh_LOcmNUFpLNSrJSSgL8cFMbuXouj7WgvNlWm5FgDyMjGp8d-xPLhYaLuo70NO9KtBR9lKJkF4bIjs6ifplLA/s400/tn_IMG_0365.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5585436466380298658" border="0" /></a>pe cel din urmă l-am dibuit, între două rafale de ploaie, la veneţia,<br />în bătrânul oraş cu străzi de apă şi măşti în loc de chipuri<br />şedea priponit de o barcă legănată de valurile lagunei<br />undeva nu departe de piciorul înclinat al lui ponte rialto,<br />stoic, eroic, imperturbabil în faţa tuturor fluxurilor<br />care inundă de un veac şi ceva estrada din piaţa san marco,<br />ca o statuie cu blană şi lesă aşezată în văzul oamenilor şi gondolelor<br />de un sculptor atent al diversităţii prezentului<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnFW_WA41vjYwiWoh2lrTcYu7eZJC1BokbHx90ZJSUka-t1fJ0_vcOJp62Y5lnP17SBKlw0c1L8_Swa_HkXnVTAiXHiFyH5uf1JkUGCHKBHhJQlmX1B1Cg4GNOPCykLa3FfyauIUdy-Q/s1600/tn_IMG_3425.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjnFW_WA41vjYwiWoh2lrTcYu7eZJC1BokbHx90ZJSUka-t1fJ0_vcOJp62Y5lnP17SBKlw0c1L8_Swa_HkXnVTAiXHiFyH5uf1JkUGCHKBHhJQlmX1B1Cg4GNOPCykLa3FfyauIUdy-Q/s400/tn_IMG_3425.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5585439858589092370" border="0" /></a>trebuie să mă credeţi pe cuvânt, eu am creat toate acestea,<br />călătoriile, cuvintele şi imaginile, din câteva deschideri de pleoapă<br />dormitând pe pervazul unei case aproape centenare<br />deasupra cărămizilor în care timpul sapă crăpături inevitabile<br />ştiu însă că mugurii invizibili ai iederei stau să plesnească<br />gata să îmbrace zidul şi toate nostalgiile de câine ori pisic,<br />fie el veneţian, toscan ori arădean, cu sau fără de stăpân şi oglindă,<br />într-o mare de frunze prin care răzbate presimţirea fericiriilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-64356458356733245872011-02-28T03:57:00.000-08:002011-02-28T05:09:05.945-08:00ultimele ştiri despre mine însumi şi despre păsările fabuloase ale exteriorului<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWlsSAGmLBgQJdwtwsDZkh-X0uPAETWDadfZVXaNBHZFozs5NO_vMOvMrZcGCL-BXw7pDcjx7pzXmsDW56_CUAM8dOX4tkfnaonBflWPK5RsAypBIBbU6EDa4w7nV004_fG1i3Q7wXgg/s1600/tn_IMG_3126.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 277px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWlsSAGmLBgQJdwtwsDZkh-X0uPAETWDadfZVXaNBHZFozs5NO_vMOvMrZcGCL-BXw7pDcjx7pzXmsDW56_CUAM8dOX4tkfnaonBflWPK5RsAypBIBbU6EDa4w7nV004_fG1i3Q7wXgg/s400/tn_IMG_3126.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5578708502446465250" border="0" /></a>am privit o vreme prin geamul imperfect al exteriorului<br />încercând să înţeleg oarecum<br />ce se mai petrece pe-afară<br />ultimele ştiri au fost despre ninsoare<br />şi despre păsările fabuloase ale curţii<br />drumurile au îngheţat peste paşi<br />conservând dovezile existenţei<br />căldura prefăcută a oamenilor,<br />siluete negre care tot cară de colo-colo<br />bagajele zbaterii inutile<br />după un timp, răsuflarea mea a aburit<br />imaginile pe care cuvintele şi icoanele<br />încearcă zadarnic să le povestească<br />pentru trecătorii de pe poteca virtuală<br /><br /><span style="text-decoration: underline;"><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOnPR8RVWocJZQIgX37_VwR61CRQ8VT8J8hbEHA61JBxI_mvWNIVMZljzo27YGmq5whCljY7ZSXPiAOaEOHMpkS8ZYVvtkQo1zfeGgAies-oSspIY4oxyXUhO6i7oaKXzz0rp7t6ZbsQ/s1600/tn_IMG_31451.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 151px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOnPR8RVWocJZQIgX37_VwR61CRQ8VT8J8hbEHA61JBxI_mvWNIVMZljzo27YGmq5whCljY7ZSXPiAOaEOHMpkS8ZYVvtkQo1zfeGgAies-oSspIY4oxyXUhO6i7oaKXzz0rp7t6ZbsQ/s400/tn_IMG_31451.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5578711422379979314" border="0" /></a>totuşi, am putut distinge câte ceva prin neclarul gândurilor<br />o zburătoare malefică înghiţea o nucă adusă de furtună<br />în parcul cu căţei, jandarmi şi pensionari de la mureş<br />iar muzica răsuna insuportabil undeva în underground<br />eliberând în aer la fiecare rotire sincopată a discului de vinil<br />câte un vasilisc, câte o aspidă, câte un cântec al cucuveauă-lliei<br />şi-n general toate speciile de zburătoare pe cale de dispariţie<br />cum ar fi pasărea calandrinon, pasărea roc şi chiar pasărea phoenix<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQA9DR2tFlgtjZg-CDVi4gkoKLpO1cqsTC3xYSyuLt_TTcwSNzIww6NXX5cjUqnPUZrBe0XuQ4d8Amc0xqJlsPq8WH0e3DgFaN4pnIySBF2lBmJUhp72VNbuWbs0puye75WkmO_RfOYA/s1600/tn_IMG_0086.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 143px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQA9DR2tFlgtjZg-CDVi4gkoKLpO1cqsTC3xYSyuLt_TTcwSNzIww6NXX5cjUqnPUZrBe0XuQ4d8Amc0xqJlsPq8WH0e3DgFaN4pnIySBF2lBmJUhp72VNbuWbs0puye75WkmO_RfOYA/s400/tn_IMG_0086.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5578715348148599234" border="0" /></a>am vrut să închei prematur această nouă dezvăluire de presă<br />destinată felinelor şi ornitologilor de pretutindeni<br />însă, la o privire mai atentă, am putut observa în exclusivitate<br />pentru prietenii mei care n-au apucat încă să mă înţeleagă<br />cum o ciocănitoare antigravitaţională consuma încetul cu încetul<br />o creangă oarecare din bradul numărul doi al curţii mele regale<br />tulburând liniştea acestui cartier mic şi cât se poate de burghez<br />locuit însă numai de suflete insolvabile sau proletare<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbwsmG-UPWvxLmUG8XanEBmzA7Ta0yXDKrkcWhUNiTNK-7rlbIwjdVKBuFnxaLc3z-TAECSTdXoYkzuSAvabpeKaO-MJQ5qRZagSSo837g4sQAYtJHxbyXzFgHFFGBRdKa2WQdPwVXfQ/s1600/tn_IMG_2507.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbwsmG-UPWvxLmUG8XanEBmzA7Ta0yXDKrkcWhUNiTNK-7rlbIwjdVKBuFnxaLc3z-TAECSTdXoYkzuSAvabpeKaO-MJQ5qRZagSSo837g4sQAYtJHxbyXzFgHFFGBRdKa2WQdPwVXfQ/s400/tn_IMG_2507.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5578721181308677986" border="0" /></a>de la balconul vecin al unor mult mai înalte aspiraţii intelectuale,<br />prin simetriile balustradei lucrate de un artist înfrigurat şi anonim,<br />un motan mai stufos şi poate mai înţelept decât mine<br />observa la rându-i scenele captivante ale aceluiaşi spectacol ad-hoc<br />în tresărirea înceată, misterioasă a pupilelor sale dilatate<br />am putut distinge zborul final al tuturor păsărilor acestei poveşti<br />către un cuib imaginar, plin de ciocuri deschise către cer<br />pe care nu le mai hrănise nimeni de atâta amar de vremelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-30950896250719211992011-02-18T04:00:00.000-08:002011-02-18T07:06:20.994-08:00literatură de sertar despre duplicitate, conlocuire şi umbrele de companie<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpIVtKkfz7SeeJL3aM2L7INzGQpVMf6XJC-iaAsaRnAPGvnHosd7Yi_RKdgsBqOScMXCapF9i1jo8MX07fXTJEIHCa86nB9y7demATlvodGlfwfpwWQetvK4EjuZx0Gp_JZwD_Aua4yA/s1600/tn_IMG_94071.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 398px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpIVtKkfz7SeeJL3aM2L7INzGQpVMf6XJC-iaAsaRnAPGvnHosd7Yi_RKdgsBqOScMXCapF9i1jo8MX07fXTJEIHCa86nB9y7demATlvodGlfwfpwWQetvK4EjuZx0Gp_JZwD_Aua4yA/s400/tn_IMG_94071.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5574998882506500354" border="0" /></a>după o chinuitoare aşteptare<br />am hotărât să vă fac cunoscut<br />acest adevăr duplicitar,<br />această uluitoare descoperire<br />poate mai şocantă chiar<br />decât cea a fotografului tăcut<br />din blow-up:<br />eu sunt singurul motan din lume<br />care deţine două umbre,<br />una într-atât de umană<br />şi cealaltă într-atât de felină<br />încât îţi vine să miauni<br />şi să vorbeşti deodată<br />pentru toţi spectatorii perplecşi<br />ai acestei reprezentaţii virtuale<br />cu geometrii monotone<br />şi soare blând de februarie<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSihefeq5v8DxZaekhUfnEDxn8MFuDPIpasCQo99weKM0P6zDF1_DRv_VzF9PbTfpfdNU63meY_aC_asME9xyizcsbe_QHzepnil9jIko2l33E228niyz8SVdYT8ltp1bAYsY_fbLaFg/s1600/tn_IMG_9329.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 146px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSihefeq5v8DxZaekhUfnEDxn8MFuDPIpasCQo99weKM0P6zDF1_DRv_VzF9PbTfpfdNU63meY_aC_asME9xyizcsbe_QHzepnil9jIko2l33E228niyz8SVdYT8ltp1bAYsY_fbLaFg/s400/tn_IMG_9329.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5575002511387267250" border="0" /></a>cât despre rita, colocatara mea despre care unii, mai răutăcioşi,<br />afirmă că ar aparţine totuşi speciei canine, am putut constata<br />în cadrul unei şedinţe foto organizate în curtea casei<br />că atât dânsa, cât şi umbra sa absolut unică<br />au ieşit de curând din convalescenţă, dezbărate de gulerul alb<br />pe care doctorul nostru personal obişnuieşte să-l pună pacienţilor<br />dintr-o pornire sadică pe care sincer, dar sincer,<br />cu toată silinţa, bunăvoinţa şi străduinţa, nu pot s-o înţeleg defel<br /><span style="text-decoration: underline;"><br /></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyXoXENQwFBu1sQrMoBKrFsjSlGZTM0_HSxZEsQwqlEzz69ti2rjw1S5IFmRoMmCx1bzHZUSGbeItuA3vGFoLJVoUhaXWKHm_1_a1V9quVa1E6XH5S1vg2uJEenq_Pmtv02qwIcki-aw/s1600/tn_IMG_9429.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 134px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyXoXENQwFBu1sQrMoBKrFsjSlGZTM0_HSxZEsQwqlEzz69ti2rjw1S5IFmRoMmCx1bzHZUSGbeItuA3vGFoLJVoUhaXWKHm_1_a1V9quVa1E6XH5S1vg2uJEenq_Pmtv02qwIcki-aw/s400/tn_IMG_9429.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5575005360057992642" border="0" /></a>nu ştiu dacă pot să explic asta, însă mereu se întâmplă astfel:<br />undeva, într-o odaie caldă, există o masă ovală pe care doarme<br />un motan înţelept, înconjurat de blândeţea zilei şi a nopţii,<br />de răsuflarea oarecum canină a unui personaj maro lungit pe gresie<br />între cei doi există o anumită distanţă de siguranţă<br />făcând fericirea conlocuirii nu numai dezirabilă, ci şi posibilă<br />sub ochii biografului personal care-şi ascute creioanele şi zoom-ul<br /><span style="text-decoration: underline;"><br /><br /></span>cu toţii ţinem prin sertare gândurile ilustrate ale trecutului<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRaTMD8g6rarbJ1OxhxpSMAO3wVIo1C87ZbjtrmpW4ZzMa6vbDZ2-wUNa760t84RxA0Icw54TMPkz-wgGO-IeEkpHQAxvy_kAuiwbeMfnF2OkXsayjCOH726daVXW4v2_gojrCFkLP5Q/s1600/tn_IMG_94521.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 137px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRaTMD8g6rarbJ1OxhxpSMAO3wVIo1C87ZbjtrmpW4ZzMa6vbDZ2-wUNa760t84RxA0Icw54TMPkz-wgGO-IeEkpHQAxvy_kAuiwbeMfnF2OkXsayjCOH726daVXW4v2_gojrCFkLP5Q/s400/tn_IMG_94521.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5575005056534445602" border="0" /></a><br />albume de familie, discuri de vinil şi ştampile cu inimioare<br />uneori îmi place să mă joc printre ele cu aerul că aparţin şi eu<br />aceleiaşi nostalgii bine documentate din care se compune memoria<br />cineva se apropie atunci tiptil şi mă închide acolo pe nevăzute<br />iar umbra mea dublă continuă să alerge în lumina exterioară<br />imortalizând întâmplările în aceste imagini, în aceste cuvinte<br /><br /><span style="text-decoration: underline;"><br /></span>lucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-22948242082691043412011-01-31T03:50:00.000-08:002011-01-31T05:04:32.191-08:00dare de seamă felină despre suferinţele canine ale ritei<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxrvKV8Bj7i8bCQw32btix1DLpyfwrfEFjxZxsZcnriuVSPWuEVao2cblX_TeHIGzUU_2NAiXjmnUp8cprn_Q7lDv1mGIfeJ0dEK5A2qs1mEm-SM8UWepaQIWhbfO_hITcZ0MiOXzmvg/s1600/tn_IMG_28971.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 398px; height: 260px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxrvKV8Bj7i8bCQw32btix1DLpyfwrfEFjxZxsZcnriuVSPWuEVao2cblX_TeHIGzUU_2NAiXjmnUp8cprn_Q7lDv1mGIfeJ0dEK5A2qs1mEm-SM8UWepaQIWhbfO_hITcZ0MiOXzmvg/s400/tn_IMG_28971.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5568318143921121250" border="0" /></a>îl ştiţi pe veterinarul acela bărbos<br />căruia prietenii îi spun silviu<br />în zilele cu chiciură şi alte intemperii<br />ale acestui anotimp al animalelor mici<br />în care locuim de la o vreme cu toţii?<br />pe silviul uşor vesel, uşor trist<br />mirosind a leacuri profesionale<br />care te ajută cu o injecţie bine ţintită<br />să nu treci styxul şi alte ape finale<br />care duc în locul întunecos despre care nu mai ai ce povesti?<br />pe cel care a strecurat-o pe rita<br />în pâlnia unui guler al suferinţei şi vindecării?<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdo5iOwEq9arEUuvuYydddGwmuQZgpZg2q9-qQQ2AWsziQPY1EWNEtpmITYADtNSHvcGvFBuZ08Hzshyphenhyphen2UuhQ6uUlcTZ9i0bbTMG7XU1jBGzJoZSXGgCkaSf2w5sEwwSSzM6qigefBDg/s1600/tn_IMG_9059.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdo5iOwEq9arEUuvuYydddGwmuQZgpZg2q9-qQQ2AWsziQPY1EWNEtpmITYADtNSHvcGvFBuZ08Hzshyphenhyphen2UuhQ6uUlcTZ9i0bbTMG7XU1jBGzJoZSXGgCkaSf2w5sEwwSSzM6qigefBDg/s400/tn_IMG_9059.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5568320848864560418" border="0" /></a>îmi vine să mă ascund în spatele propriilor labe şi gheare şi mustăţi<br />când vă povestesc toate acestea, aparent cu o detaşare mâţească<br />de teama să nu mi se întâmple şi mie această convalescenţă canină<br />la care a fost supusă colega mea de pat, odaie şi blog<br />cu care împart de un cincinal încoace toate întâmplările şi poveştile<br />în care silviu reprezintă întotdeauna personajul cu coasă şi bisturiu<br />gata să intervină în vieţile noastre pentru a înlocui cu o tăietură<br />suferinţele cu fericirea, durerea cu mângâierea<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYXAO5l5n0ArOeop8nsJHcf5GOtb_azu1c6IP632r4leZ-lr4PfkAQLX_ts82W4Dj-70IqrNYNsZSNOR5iWqRg8SwVStNg5ALPQOerB_P-NZo3pUHkZGzEU23MOJygZ2PWvM8xbzGtHg/s1600/tn_IMG_9827.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYXAO5l5n0ArOeop8nsJHcf5GOtb_azu1c6IP632r4leZ-lr4PfkAQLX_ts82W4Dj-70IqrNYNsZSNOR5iWqRg8SwVStNg5ALPQOerB_P-NZo3pUHkZGzEU23MOJygZ2PWvM8xbzGtHg/s400/tn_IMG_9827.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5568331133531042914" border="0" /></a>şi poate că în ultimele zile eu am fost martorul tăcut<br />nu atât al unei poveşti despre o intervenţie chirurgicală<br />la piciorul stâng din spate al ritei, din motive de refacere<br />a unor ligamente rupte şi de alungare a unor artroze<br />cât al unor alinări la care orice animal mic şi mijlociu poate să spere<br />sub mâinile de taumaturg ale celui mai silviu dintre noi<br />omul care ştie să asculte cu stetoscopul ritmurile oricărei inimi<br />fie ea şi de hamster cât se poate de nesemnificativ<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOALCoJP5pAjoFswtNzTwPjcxNfJsztKOwYtCZ2dVIViCmjPN12ytYd2H6CfPj4i7jVpHpK6ehu2faIh6C7IMJF33-5bmZN_neDOME-WBTflt-MAaxeffoMwkaRukg19IsJmv6rTYjPg/s1600/tn_IMG_2888.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOALCoJP5pAjoFswtNzTwPjcxNfJsztKOwYtCZ2dVIViCmjPN12ytYd2H6CfPj4i7jVpHpK6ehu2faIh6C7IMJF33-5bmZN_neDOME-WBTflt-MAaxeffoMwkaRukg19IsJmv6rTYjPg/s400/tn_IMG_2888.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5568331762754277586" border="0" /></a>altfel, ne-am distrat foarte bine cu toţii în ultima vreme<br />în vreme ce rita răcnea cu ţipăt de moarte şi abandonare finală<br />silviu îi tăia imperturbabil firele operaţiei cu şuriul doftoricesc<br />pe aceeaşi masă cu sfeşnice şi vinuri de bordeaux<br />la care clubul vestik îşi ţine marile degustări de ianuarie<br />şi după un timp, fireşte, rita a văzut că e bine<br />drept pentru care şi-a reluat prostul obicei să mă alerge<br />pe sub mesele şi scaunele mic-burgheze ale caseilucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-71486654530048291372011-01-17T06:09:00.000-08:002011-01-17T13:06:05.772-08:00vis cu păsări şi zăpezi de altădată, sub lampa şcolarului<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1PdQFIwyG-VtmR-qSy6KazAtmmNLqxaEras9fkd4Gr76MhA3v8jlUn7Lzi4PEsIkEqrZ0PVub4VKKOpO53S7mUQeWXuhBmIRq5RwPcAE-9NwyYvU-4oGJhLae11jh2iXRUMX-akJFng/s1600/tn_IMG_8865.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 266px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1PdQFIwyG-VtmR-qSy6KazAtmmNLqxaEras9fkd4Gr76MhA3v8jlUn7Lzi4PEsIkEqrZ0PVub4VKKOpO53S7mUQeWXuhBmIRq5RwPcAE-9NwyYvU-4oGJhLae11jh2iXRUMX-akJFng/s400/tn_IMG_8865.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5563157353142721474" border="0" /></a>lumina cădea din toate părţile<br />pe chipul meu pufos şi îmblănit<br />cădea solară şi electrică şi dând dovadă de o oarecare neprihănire<br />scena era o foarte scurtă şi adevărată poezie în alb-negru<br />cu capsule de cerneală încă nevărsate<br />pe impresia generală de imaculare<br />cu vorbe încă nescrise în caietul cu pătrăţele şi picăţele<br />în computerul de ultimă generaţie<br />cineva îmi desena toate visele<br />cu creionul digital<br />colorând îndoielnic fundalul general<br />asta ca să ştie toţi curioşii ce mai fac<br /><br /><br />ar fi putut fi vorba, în opera onirică despre care se face vorbire aici,<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibJKyOwL_HsCqyoyQZitlnbgq9zhJbmqg41NvjZcpmgNANYynZRqCB-YnseUj2DzRYncdYWQtgRCjXMhmv2fymTAcE-nys52mwEt1lUFrpV4zGzeVN0C-hXfKLPPoj6q3EHSo8DEF5yw/s1600/tn_IMG_7582.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibJKyOwL_HsCqyoyQZitlnbgq9zhJbmqg41NvjZcpmgNANYynZRqCB-YnseUj2DzRYncdYWQtgRCjXMhmv2fymTAcE-nys52mwEt1lUFrpV4zGzeVN0C-hXfKLPPoj6q3EHSo8DEF5yw/s400/tn_IMG_7582.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5563164092529836962" border="0" /></a><br />despre dusele şi topitele şi cursele zăpezi de altădată<br />de păsările care zboară nesincronizat deasupra apelor nesigure<br />de faptul că nimeni nu se mai întreabă ce se întâmplă cu aripile<br />atunci când totul îngheaţă şi nu mai ai unde să înoţi ori să zbori<br />dar nu sunt sigur de asta, nu mai sunt sigur de subiectul<br />tuturor indiscreţiilor de faţă de care mă fac vinovat acum<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcGpH0BUTHTx0QsZU-telLiZImv-0P18H8r4lK9UDYasgwy9UOWbzpVwW5uAq2JTqnY3l-arq1TTysjOy4SSBQkFTKFbnJejP-StJwGxl7J2Nv6CGypTviUCftgOuE4wxKU9T2l9zwbg/s1600/tn_IMG_8765.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjcGpH0BUTHTx0QsZU-telLiZImv-0P18H8r4lK9UDYasgwy9UOWbzpVwW5uAq2JTqnY3l-arq1TTysjOy4SSBQkFTKFbnJejP-StJwGxl7J2Nv6CGypTviUCftgOuE4wxKU9T2l9zwbg/s400/tn_IMG_8765.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5563164532421464962" border="0" /></a>ori poate că totul are o subtilă legătură cu vrabia zgribulită<br />pe care creatorul său a desenat-o aripioară cu aripioară,<br />fulg cu fulg, piuit cu piuit<br />într-un arbust îngheţat pe malul cărui râu vreţi voi<br />lăsând-o să tremure înlăuntrul unei fericiri relative<br />despre care unii ar putea crede că izvorăşte dintr-o precară<br />şi cât se poate de repetitivă libertate a speciei<br /><br /><br />soarele şi lampa au încălzit peisajul tuturor viselor mele<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1clIab6-irwq-8j8YrESORXiIYTi0xX4ckm2gex7Pf8Sv68oelX4Ac5Vl2gFfZo6lIrSs2JkLLdWSvBnN5DaxalCjabKPJIblxYGDIa9CEWV1z4kFGm4qDQ_WWClhrmaSwkVQxwVeVQ/s1600/tn_IMG_8854.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi1clIab6-irwq-8j8YrESORXiIYTi0xX4ckm2gex7Pf8Sv68oelX4Ac5Vl2gFfZo6lIrSs2JkLLdWSvBnN5DaxalCjabKPJIblxYGDIa9CEWV1z4kFGm4qDQ_WWClhrmaSwkVQxwVeVQ/s400/tn_IMG_8854.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5563166943053135202" border="0" /></a><br />topind şi aburind şi condensând tot ce e de transformat<br />în aceste peisaje pe care-mi odihnesc formele feline<br />care sforâie şi tresar folosindu-se comic de burtă şi perniţe,<br />de ghearele retrase în teaca de lene şi somn<br />sincer, nu ştiu cum se sfârşeşte povestea viselor mele<br />până nu mă trezeşte brutal stăpânul tuturor accesoriilor de lumină<br />iar atunci parcă nici nu mai am chef să o povestesclucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-34165082308537532792010-12-30T07:25:00.000-08:002010-12-30T08:02:21.998-08:00mi-a intrat un înger în odaie<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0LES3c8t0O7e-GTSjMhJH3VCxBv6q_sWK1OVsdajCa60LMpLRhqmLrQsKLE5_2F5TAfIgb1ljKpYRBTjY7gNza95G5N2BnLUvKJfdJfoLbwa0JJ43sSbdO25uDc_ng51SlW_PdU7j6Q/s1600/tn_IMG_82181.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 272px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0LES3c8t0O7e-GTSjMhJH3VCxBv6q_sWK1OVsdajCa60LMpLRhqmLrQsKLE5_2F5TAfIgb1ljKpYRBTjY7gNza95G5N2BnLUvKJfdJfoLbwa0JJ43sSbdO25uDc_ng51SlW_PdU7j6Q/s400/tn_IMG_82181.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5556497311837326258" border="0" /></a>mi-a intrat un înger în odaie<br />şi-mi cotrobăie prin simţuri<br />de câte ori îl ating<br />îmi scutură o ninsoare de lumini<br />praful fin al secundelor<br />în care am fost fericit<br />mă vizitează bucuriile trecutului<br />se strecoară ca un sărut<br />aplicat în somn copilului rebel<br />vagi mirosuri de lemn trosnind în sobă<br />limbile focurilor de altădată<br />dansează pe pereţii acestui prezent<br />de gheaţă, betoane şi smog<br />gusturi uitate mă năpădesc<br />ca un dar de la cineva care continuă<br />să mă iubească<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVlHvef2oNC-c1zEzl5D5_HIDpJCf_P2FCZjdrF07Oq5n61GjrZ8XBOte6DcuULbQB4zG7KxXBcnyxhuVyQj_finaj9zHzlkcFcYqPmmdhzqvMTSbEXJ-vGutHXV11lhlYpDV8H1pYdA/s1600/tn_IMG_2515.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVlHvef2oNC-c1zEzl5D5_HIDpJCf_P2FCZjdrF07Oq5n61GjrZ8XBOte6DcuULbQB4zG7KxXBcnyxhuVyQj_finaj9zHzlkcFcYqPmmdhzqvMTSbEXJ-vGutHXV11lhlYpDV8H1pYdA/s400/tn_IMG_2515.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5556501210165001250" border="0" /></a>plăceri de turtă dulce, de biscuiţi şi nuci învelite în staniol<br />căzute pe neaşteptate din pomul de crăciun al copilăriei<br />steluţe-licurici ard ca o magie în gândurile mele<br />vechile atingeri mă învăluie, miroase a mere şi gutui<br />lăsate pe dulap peste iarnă de dumnezeul blând al amintirii<br />închid ochii şi refac lumea celui mic, învii porumbeii şi câinii<br />şi toate accesoriile cu suflet, blană şi pene ale acelor hârjoneli<br />de la capătul poveştii<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUDLLn5q-GgNwBgrm_piGzKkicz0JCY__O0niFUhhAnJ8IyO4Dzk-PN7WRLD6wUe6BsIEBXb46bJxt1HP7C1ATw2GPIAFlCuClaxHXx_-WG6sWtV9dFcAUoaU33mcKUoMRuTIwTXkq3A/s1600/tn_IMG_25491.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 136px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUDLLn5q-GgNwBgrm_piGzKkicz0JCY__O0niFUhhAnJ8IyO4Dzk-PN7WRLD6wUe6BsIEBXb46bJxt1HP7C1ATw2GPIAFlCuClaxHXx_-WG6sWtV9dFcAUoaU33mcKUoMRuTIwTXkq3A/s400/tn_IMG_25491.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5556499683262594578" border="0" /></a>jucării însufleţite îşi încep mişcarea pe rafturii şi prin cutii<br />iar eu alerg de la una la alta copleşit de această întâmplare<br />un tren cu navetişti şi babe cu gâşte ieşind din plasa de rafie<br />aşteaptă un motiv de plecare în gara năruită<br />motorul duduitor duce sigur în paradis părăsind oraşul de fum<br />conductorul albastru înţeapă biletele cu aerul său profesional<br />staţiile se perindă prin faţa ochilor alunecând pe sticla geamurilor<br />murdare de timp şi de aburul răsuflărilor neîncetate<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhthvV0FxYtqT_41WNJ5C5gT2nq6YZ69Af6LqrS9hmTW-PPjOMxC0l2kS3wNWG20hYBkvvxnl2esPOr54B_XOE7gryguAy4QiIBLWO_A9CZed27M51LZ6t1WBUbVh-54IoSYO9k9RCFw/s1600/tn_IMG_80961.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 131px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhthvV0FxYtqT_41WNJ5C5gT2nq6YZ69Af6LqrS9hmTW-PPjOMxC0l2kS3wNWG20hYBkvvxnl2esPOr54B_XOE7gryguAy4QiIBLWO_A9CZed27M51LZ6t1WBUbVh-54IoSYO9k9RCFw/s400/tn_IMG_80961.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5556502786062022786" border="0" /></a>ca să ajungi acasă trebuie să cobori pe peronul înzăpezit<br />aşezat de marele inginer al şinelor în mijlocul unei puste infinite<br />să tragi într-o sanie de lemn toate obiectele acestui puzzle hibernal<br />geometriile potrivite să dea formă întregului<br />o singură lampă arde în întuneric undeva la capătul drumului<br />luminând odăile calde ale bunicilor<br />şi boturile umede de animale rumegând un fân fără sfârşitlucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-9321702520826378112010-12-18T11:54:00.000-08:002010-12-18T13:24:12.181-08:00vorbe în locul unei rugăciuni din copilărie<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2TaGxCf9mM4UtrHX3ATMyjrVe0V4gBaXccL9dY-lgWxvnNHrS6YN4SUNovU7-OsWnd7XAm-qxqmq0VBXk-AXA2ckUMeK9zfCE0ouwefFMbQzsD2Kf4YITdzP3xCh5REbsevxOXTzfMA/s1600/tn_IMG_7275.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 379px; height: 264px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2TaGxCf9mM4UtrHX3ATMyjrVe0V4gBaXccL9dY-lgWxvnNHrS6YN4SUNovU7-OsWnd7XAm-qxqmq0VBXk-AXA2ckUMeK9zfCE0ouwefFMbQzsD2Kf4YITdzP3xCh5REbsevxOXTzfMA/s400/tn_IMG_7275.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5552136169056927266" border="0" /></a>am zis că a venit vremea să mă retrag<br />în vastele domenii subterane ale casei<br />să caut adevărul în ilustrate cu vin<br />pe un fundal cu mobile şi pălării<br />desprinse dintr-un film cu<br />david copperfield, oliver twist şi<br />captain onedin<br /><br />cuvintele au îngheţat, înzăpezite<br />undeva în apropierea mureşului<br />într-un parc cu tot felul de vietăţi<br />care se mişcă de colo-colo<br />navetând cu încăpăţânare<br />în cele trei schimburi ale propriei vieţi<br />pe care nu a remarcat-o nimeni<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjR4884UE5no4JcbbaAv7acjyuCCyTQBtmYEZW0SnRcLdoiQqKSPVe-XCXoq-uaE-AoU3F1CzpiLSQI9tJiQs90wGHChAtbYkzHkDK-G6EHOBAw31qLzjrgLjBTLlH2b_Ka0aZyJ7yvCw/s1600/tn_IMG_11541.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 140px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjR4884UE5no4JcbbaAv7acjyuCCyTQBtmYEZW0SnRcLdoiQqKSPVe-XCXoq-uaE-AoU3F1CzpiLSQI9tJiQs90wGHChAtbYkzHkDK-G6EHOBAw31qLzjrgLjBTLlH2b_Ka0aZyJ7yvCw/s400/tn_IMG_11541.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5552115648172450834" border="0" /></a>nu ştiu dacă au mai rămas prea multe de povestit<br />dacă nu cumva ar trebui să mă exprim prin dans ori prin urlet<br />lumea a fost invadată de reclame, statistici şi contabili<br />e greu să găseşti unghiul anume din care mai poţi zări şi altceva<br />detaliul cu porumbel odihnindu-se pe aripi de acvilă<br />în aşteptarea resemnată a inevitabilului<br />urmele îngerilor carnivori imprimate pe ultima ninsoare<br />ducând împleticit în bârlogul primejdios al cunoaşterii<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqRf7UrTr5X1iwz0rlo5xupBJfBGKfWa8ZKNOE0iPeFaF-LUXDg8HuMZvP_QEM8N3MoqfaTEhOnnrPQDFW6ljnohOtster6bNHuerNKxnd88eJUstFl8v00qoxhzEdcc_QhjkbU-K0MA/s1600/tn_IMG_1993.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjqRf7UrTr5X1iwz0rlo5xupBJfBGKfWa8ZKNOE0iPeFaF-LUXDg8HuMZvP_QEM8N3MoqfaTEhOnnrPQDFW6ljnohOtster6bNHuerNKxnd88eJUstFl8v00qoxhzEdcc_QhjkbU-K0MA/s400/tn_IMG_1993.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5552119602724747362" border="0" /></a>dacă găseşti de cuviinţă să te plimbi o vreme prin intemperii<br />de-a lungul aceloraşi locuri bântuite de anotimpuri şi treceri<br />nu descoperi decât vreun câine trist tremurând în zăpadă<br />de parcă dumnezeu a încheiat timpuriu sezonul adopţiilor<br />proiectele de finanţare a dragostei şi mângâierii<br />şi caută în zadar un înlocuitor care să-i continue munca<br />la urma-urmei, poate că asta suntem cu toţii<br />nişte suflete îmblănite în căutarea unei alte forme de căldură<br /><br /><br />cercetând îndeaproape lumea de sus cu ajutorul lentilelor <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMFCFA_lyt4lWeXA3hrv7a5BjNxgQSI-3Vm85ODXgvkFUOD33ZA6iRdgB0SDyNLbh7xmSMj_44Io6wc6odE7UlSdNDR7eOHU57KmlaSJepI0-JE0I_W93ozj9F-Kee_jj09AEiCdyMdQ/s1600/tn_IMG_2025.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMFCFA_lyt4lWeXA3hrv7a5BjNxgQSI-3Vm85ODXgvkFUOD33ZA6iRdgB0SDyNLbh7xmSMj_44Io6wc6odE7UlSdNDR7eOHU57KmlaSJepI0-JE0I_W93ozj9F-Kee_jj09AEiCdyMdQ/s400/tn_IMG_2025.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5552122382285776562" border="0" /></a><br />poţi observa aceleaşi păsări de apă iernând în gri-cenuşiul arborilor<br />într-o stranie simetrie de pene, ciocuri şi aripi învinse<br />deasupra apei murdare care caută să se verse în fluviu şi în mare<br />ducând cu ea amintirea fiecărei clipe în care ne-am închis tristeţea<br />şi-atunci te mână ceva irezistibil să le alungi cu un gând,<br />cu un bine ţintit cuvânt ori cu o împuşcătură<br />să te asiguri că a mai supravieţuit cineva care nu a uitat zborul<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicfoVnDjxdP9dD2p1acc-VyWYVgH6IeAN_2bXjDHwOB5BSN2Hg5MsHKXrVAzR2LBV4yNs_iF_Z5ZLGUpbE8Os92VODP1xKYE0WF47-T_FznafO5P4peEdQx4Q9hv69fz0op3HpioIf3g/s1600/tn_IMG_1180.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 133px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicfoVnDjxdP9dD2p1acc-VyWYVgH6IeAN_2bXjDHwOB5BSN2Hg5MsHKXrVAzR2LBV4yNs_iF_Z5ZLGUpbE8Os92VODP1xKYE0WF47-T_FznafO5P4peEdQx4Q9hv69fz0op3HpioIf3g/s400/tn_IMG_1180.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5552125149324785026" border="0" /></a>aş vrea să nu mai aud aceleaşi colinzi americane la megafon<br />să eliberez renii din ţarc şi din parc într-o lume mai suedeză<br />să le dau liber o vreme lui moş gerilă, santa claus şi moş crăciun<br />decupându-i cu grijă din fiecare spot publicitar<br />să chem magii şi să urmez steaua până la capătul miracolului<br />poate că sunt prea mic însă pentru o cauză atât de mare<br />şi-n loc de vorbe ar trebui să rostesc aici o rugăciune din copilărielucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-44443386356386826562010-11-30T10:53:00.000-08:002010-11-30T12:26:17.441-08:00fiecare-şi găseşte până la urmă cotlonul potrivit<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgju8yDYJ4TduJof-0pHr9rbz0kTjfTQBmBI9I_l5IMJ_3dA9pMJ5AKix_BTw6715qibJEHZmUX91_Y68X4O9OK-tJEMi0WIs3JFBax-jamkyXt72cuQQ3_aPuRggdVGH1egHGKKBgG4Q/s1600/tn_IMG_1546.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgju8yDYJ4TduJof-0pHr9rbz0kTjfTQBmBI9I_l5IMJ_3dA9pMJ5AKix_BTw6715qibJEHZmUX91_Y68X4O9OK-tJEMi0WIs3JFBax-jamkyXt72cuQQ3_aPuRggdVGH1egHGKKBgG4Q/s400/tn_IMG_1546.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545417989018936290" border="0" /></a>nu e mare lucru de povestit<br />decât că fiecare-şi găseşte până la urmă cotlonul potrivit<br />care i potriveşte ca o mănuşă<br />trupului şi sufletului explorator<br /><br />din locul acela poţi privi relaxat<br />toată nebunia din jur<br />stahanovismul existenţei<br />obsesia câştigului şi a plusvalorii<br />materialismul ţipător al indivizilor<br /><br />între două închideri de pleoapă<br />somnul îţi poate aduce iluzia unei<br />planete mai bune<br />vise cu păsări şi aripi fragede<br />care ţi se cuvin numai ţie<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOSsicJOcyBkZVN02N_yMf9l1CqWlwnAwMC5psuC1pAsZjeRTxgy6AkVopL-a4pd0DPTSQMOn9yGui85a1syOJ5SliGJnxsT9NcCxk5QsdRLmFeHWK-GDZ2JoGZQwLiKBysKKiDqJc3g/s1600/tn_IMG_13101.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 136px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOSsicJOcyBkZVN02N_yMf9l1CqWlwnAwMC5psuC1pAsZjeRTxgy6AkVopL-a4pd0DPTSQMOn9yGui85a1syOJ5SliGJnxsT9NcCxk5QsdRLmFeHWK-GDZ2JoGZQwLiKBysKKiDqJc3g/s400/tn_IMG_13101.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545420712925673458" border="0" /></a>nu e mare scofală, păianjenii oricum continuă să ţeasă firul undiţei<br />peştii cei mari îi înghit mereu cu plăcere pe cei mici<br />şi cu toţii sfârşesc în burta bavareză a marelui pescar anonim<br />poate că gândirea şi contemplaţia ajută mai mult decât acţiunea<br />nemişcarea decât zbaterea, aşteptarea decât motivul plecării<br />câtă vreme la capătul fiecărui fir se află o capcană<br />pentru fiecare fiinţă care urmează să pice în ea<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYmYzc6_dkK49uDGwDD7aFfNhjDzLlvhlplITmrqhkSFPhA0UlI1yBaFMR0Ziw0ESnT8IKzpX0Xw1wQFGXsZUyLtRW-d1kmj6luy_8PL3STYQ8yYYdpLgtNxEhklCpcJ9nzC6MBarwDg/s1600/tn_IMG_1169.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 151px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYmYzc6_dkK49uDGwDD7aFfNhjDzLlvhlplITmrqhkSFPhA0UlI1yBaFMR0Ziw0ESnT8IKzpX0Xw1wQFGXsZUyLtRW-d1kmj6luy_8PL3STYQ8yYYdpLgtNxEhklCpcJ9nzC6MBarwDg/s400/tn_IMG_1169.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545423472464098994" border="0" /></a>toate frunzele au căzut dintr-odată la geamul pivniţei<br />al odăii locuite de păianjeni, calculatoare şi vinuri<br />se joacă vântul cu ele rotindu-le prin aerul tuturor<br />ca nişte jucării ale unui final mereu anunţat<br />îmi vine să mă ascund în butoiul cu arome străvechi<br />şi carii încă nedescoperite de cercetătorii ochelarişti ai tristeţii<br />să prind în gheare şi în privire micile vietăţi ale trecerii<br />insectele şi miriapozii care şi-au făcut culcuş în alveolele timpului<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigi0IbRe7NBuAMAUQqhDatyvdN_6gITz530SvK6_pNH1HRubo6KXisdqPaj7E8I4iA3I29PsI3hyphenhyphensh-Ggyo6mDQmaTZ8o92P40xwwnLjFEcVM6zPC7TLLCwvMlPonbgS6ehjpr8YPOxA/s1600/tn_IMG_0929.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigi0IbRe7NBuAMAUQqhDatyvdN_6gITz530SvK6_pNH1HRubo6KXisdqPaj7E8I4iA3I29PsI3hyphenhyphensh-Ggyo6mDQmaTZ8o92P40xwwnLjFEcVM6zPC7TLLCwvMlPonbgS6ehjpr8YPOxA/s400/tn_IMG_0929.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545425114397810914" border="0" /></a>cineva a sorbit deja toate vinurile şi toate taninurile<br />licorile corpolente ale acestei toamne şi ale toamnelor trecute<br />lăsând în urmă un număr nedefinit de pahare întoarse<br />din care pot să adulmec gloria unei cunoaşteri pierdute<br />mirosurile camerei interzise, buchetul picăturii finale<br />iar eu mă mişc încet, felin, printre jaloanele transparente<br />de teamă să nu sparg ceva, să nu-mi fie descoperite urmele<br />de criminaliştii bunului simţ şi ai cumpătării corecte politic<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp0sYCLG2mi3Txs-vE7CfWvF8qznrWzvsfUawcr36KHcU5_kjD2YSnr6ZiaLbRqjkexVhOYdsXAzRBG9enpUkKY7UUAeZCKkGiB7kitFoMNTYDeXFmBR5HT7Hp0tIy37jdF5OFiLCiJQ/s1600/tn_IMG_1544.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp0sYCLG2mi3Txs-vE7CfWvF8qznrWzvsfUawcr36KHcU5_kjD2YSnr6ZiaLbRqjkexVhOYdsXAzRBG9enpUkKY7UUAeZCKkGiB7kitFoMNTYDeXFmBR5HT7Hp0tIy37jdF5OFiLCiJQ/s400/tn_IMG_1544.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545427856587157922" border="0" /></a>din unghiul meu de vedere, din sertarul cu blană şi pupile discrete<br />în care torc şi aştept întâmplări memorabile şi clipe de graţie<br />se văd şoriceii neprinşi cum aleargă înnebuniţi de ideea urmăririi<br />micile vietăţi pentru care există mereu un prădător flămând<br />din fericire pentru ei, nu mai sunt eu acela<br />şi asta nu din pricina tocirii ghearelor şi adormirii reflexelor<br />ci dintr-un imbold mai profund, mai greu de înţeles<br />al cărui tâlc nu sunt sigur că merită să vă daţi osteneala<br />a-l pătrundelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-63269329272040887832010-11-11T13:58:00.000-08:002010-11-28T16:18:25.413-08:00cugetări în lighean într-o zi de noiembrie<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohzmp9kgdSGox36cQZopqwDWiXST5jd2pPbNzfJxe1U5NrIS9k2R0RcXeK_L2AIIQzsHd-YcfuZJWXUs83bvUMRMtrdOeY11rrv1IcWDLyzZrKHIrxXSxb07UspS-glwAy5WtK_bKuA/s1600/tn_IMG_1091.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiohzmp9kgdSGox36cQZopqwDWiXST5jd2pPbNzfJxe1U5NrIS9k2R0RcXeK_L2AIIQzsHd-YcfuZJWXUs83bvUMRMtrdOeY11rrv1IcWDLyzZrKHIrxXSxb07UspS-glwAy5WtK_bKuA/s400/tn_IMG_1091.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5538415136821851666" border="0" /></a>venise brusc toamna<br />într-o zi oarecare de noiembrie<br />ningea peste lume cu frunze de iederă<br />desprinse din zidul roş-înverzit<br />de un vânt adriatic<br />mi-am dat seama de asta<br />cu înţeleaptă resemnare<br />pe când îmi făceam veacul<br />în ligheanul portocaliu al Mamei<br />în spaţiul rotund şi cald<br />dintre două toropiri pe toate fotoliile<br />şi aşternuturile casei<br />în interstiţiul larg dintre două postări<br />mieunate pe blog<br />însă ce era să fac?<br />nu sunt eu stăpânul lumii<br />să pot derula înapoi caseta trecerii<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgX7k-x_x7OH3BDTerxfw2Omfiqy_HsAu0OIbqiz3QrVk838-hoYrX8aTaNp0v9F9QyWIPVhW0w1BvJ76MaSfQ8L_mXtZIVxDQk5vAQ1uRlUjlWpclnGKeFkubNpW8Rtvrr90yiZwbp9Q/s1600/tn_IMG_1065.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgX7k-x_x7OH3BDTerxfw2Omfiqy_HsAu0OIbqiz3QrVk838-hoYrX8aTaNp0v9F9QyWIPVhW0w1BvJ76MaSfQ8L_mXtZIVxDQk5vAQ1uRlUjlWpclnGKeFkubNpW8Rtvrr90yiZwbp9Q/s400/tn_IMG_1065.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5538419041509185682" border="0" /></a>am profitat atunci cu resemnare de ultimele clipe însorite<br />făcându-mi pe îndelete toaleta de la ora treisprezece<br />nepăsător la tot ceea ce se petrece în afara cercului meu<br />de plastic, de blană şi de sufleţel felin care toarce cuvinte<br />în vană şi în van pentru arborii şi graurii curţii<br />ca şi pentru toate fiinţele care pot să audă ritmul inimii,<br />căderea luminii peste toate formele mişcătoare<br />ale microuniversului în care se petrece întreaga acţiune<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoWGHVBg8vEhxZ40CN4y009zrFdJygYSGXgnPosmrjzx0g546QeWrRwIu8KYWgq_2R6xmenRcWOokexpKytqGpu2x_IHFI7_cNMStAYB1sFM7PI-30Mr07S7D41_LIq7Ff22RUei0L6w/s1600/tn_IMG_10861.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 134px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoWGHVBg8vEhxZ40CN4y009zrFdJygYSGXgnPosmrjzx0g546QeWrRwIu8KYWgq_2R6xmenRcWOokexpKytqGpu2x_IHFI7_cNMStAYB1sFM7PI-30Mr07S7D41_LIq7Ff22RUei0L6w/s400/tn_IMG_10861.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5538421735811482514" border="0" /></a>apoi o pală de vânt suflată din plămânii unui nevăzut zeu nărăvaş,<br />cu obrajii umflaţi de efortul demiurgic al întomnării,<br />cu buzele înroşite de încordarea boreică de la ceasul după-amiezii,<br />a început să-mi urnească mica barcă translucidă,<br />ca pe nişte ape de aer şi de vaier, deplasând-o rotit prin lume<br />rita poate confirma toate acestea cu un lătrat elocvent<br />doar era şi ea acolo, martor ocular cu coadă şi blană şi nas de copoi<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggPVCwYIWbshVpZIq2koVSwmPkHD1B_6o661ZVNBSHRNu5FSl44F3h3SAh1AJAfQJxo5a9QPiSTXHRuSCTjVU4PXQ8YxRBXdZdnMgJZQvr2bZfj-Y-GonpeQJM4iu5uAJK385453IB3A/s1600/tn_IMG_1094.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggPVCwYIWbshVpZIq2koVSwmPkHD1B_6o661ZVNBSHRNu5FSl44F3h3SAh1AJAfQJxo5a9QPiSTXHRuSCTjVU4PXQ8YxRBXdZdnMgJZQvr2bZfj-Y-GonpeQJM4iu5uAJK385453IB3A/s400/tn_IMG_1094.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5538423928625223138" border="0" /></a>ori poate că totul nu a fost decât un banal vis mitologic<br />privind lucrurile invers, din unghiul scepticului de la primărie<br />tot ce poţi vedea sunt un mâţ şi un câine într-o curte cu număr<br />de pe o stradă cu nume, dintr-un oraş cu blocuri şi uzine<br />în care nimeni nu mai încearcă de mult să inventeze poezia<br />în care visătorii au ieşit cu toţii la pensie şi stau mereu la coadă<br />pentru a încasa ultimul cupon al certitudinii existenţiale<br />mie oricum mi-e totuna, câtă vreme cunosc adevărullucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-21350008987543094822010-10-29T12:17:00.000-07:002010-10-29T13:36:15.391-07:00am zburat pe cazemată alături de singurul uliu al copilăriei<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBjqOYktwFSuynKn6VK-lOVUWAiDha6QbsY3HhAQdOfZ9M-89S9JAvVA_UEphSR0N2SzFj_Tn2OsWhpjvdml4g8K1uCO02BiA-7mSPyKLKGjoZfUDiapwj51iTW0E9VWcfId63XNFcqw/s1600/tn_IMG_9376.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBjqOYktwFSuynKn6VK-lOVUWAiDha6QbsY3HhAQdOfZ9M-89S9JAvVA_UEphSR0N2SzFj_Tn2OsWhpjvdml4g8K1uCO02BiA-7mSPyKLKGjoZfUDiapwj51iTW0E9VWcfId63XNFcqw/s400/tn_IMG_9376.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5533563828755529682" border="0" /></a>dacă v-aţi neliniştit cumva<br />în legătură cu mine<br />cu această lungă absenţă<br />din lumea neonică a cuvintelor<br />trebuie să vă spun că am fost<br />şi voi fi puţin dus<br />cu sofisticate treburi nonprofit<br />care nu suferă amânare<br />cum ar fi pozarea uliului cenuşiu<br />al copilăriei pierdute<br />urmăritorul de altădată<br />al umbrei mele miniaturale<br />şi al motoarelor cu navetişti<br />mirosind a rpr şi ţigări naţionale<br />care făceau un număr infinit de curse<br />între sat şi platformele industriale<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0M0kD6MPmhr0H5Hzl81Q_dM44IGlsrC8topJrWcJoaS8ZwshY8EYp-hPQGRwz3K6-Kd_4l8YTPDsGqOnMHD9OvEBTSGMngafdBszMSm_EwaE6s2UpBst6SHXOwVTSYE1X2soG2hLhiw/s1600/tn_IMG_9357.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0M0kD6MPmhr0H5Hzl81Q_dM44IGlsrC8topJrWcJoaS8ZwshY8EYp-hPQGRwz3K6-Kd_4l8YTPDsGqOnMHD9OvEBTSGMngafdBszMSm_EwaE6s2UpBst6SHXOwVTSYE1X2soG2hLhiw/s400/tn_IMG_9357.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5533561866683378578" border="0" /></a>pasărea câmpiei mele bănăţene<br />care stăpâneşte ţinutul voluptos al amintirii<br />am regăsit-o pe o cruce albă la poalele şumigului<br />urmărindu-mi mişcările cu ochii şi cu aripile gata de zbatere<br />între două puncte ale călătoriei mele de voyeur<br />asemenea unui spirit vizual reîncarnat<br />pus să mă vegheze şi să mă apere de propriile fantasme<br />de Cineva mai cuprinzător şi mai blând<br /><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkl9w4sLXy_fdmZWVswYudV0LSJ-RQSIDmRzYvZt4Zid_TlVyWzN5rHcvC1qL3RYslKnetI9VvnsW0jutNrTbNqwl3ur9jjDa2oJkMb2EPkiACdTKCqfa-YoiD43AjA9E-jkaMV3asTg/s1600/tn_IMG_9360.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkl9w4sLXy_fdmZWVswYudV0LSJ-RQSIDmRzYvZt4Zid_TlVyWzN5rHcvC1qL3RYslKnetI9VvnsW0jutNrTbNqwl3ur9jjDa2oJkMb2EPkiACdTKCqfa-YoiD43AjA9E-jkaMV3asTg/s400/tn_IMG_9360.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5533563063241224306" border="0" /></a>am surprins-o pentru o clipă cu aripile strânse<br />pe cazemata construită de penultimul dictator<br />într-un joc al războiului care trebuia mereu să înceapă<br />însă n-a mai făcut-o niciodată<br />de parcă a dat Cineva un decret ca moartea să lovească în altă parte<br /><br />păsării copilăriei mele cu ochi imenşi şi pătrunzători<br />şi plini de înţelepciunea a tot ce mişcă sub ei<br /> i-am desenat imaginea într-o sumă de biţi şi pixeli<br /> precum o icoană ne<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhx4roazJtf68Imen5SM2oUfmrROAffPs_f_ht2z22WI5nwgj85alLQFyuRAsLS9tN0eAN3QrlSey7ybJ5aMkZw1seVt_GZUYz7IWrTkG-Sv3f6mxD4c4h6_-zydf-N99ycsoLNbOM39g/s1600/tn_IMG_93851.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 197px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhx4roazJtf68Imen5SM2oUfmrROAffPs_f_ht2z22WI5nwgj85alLQFyuRAsLS9tN0eAN3QrlSey7ybJ5aMkZw1seVt_GZUYz7IWrTkG-Sv3f6mxD4c4h6_-zydf-N99ycsoLNbOM39g/s400/tn_IMG_93851.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5533564311018482290" border="0" /></a>canonică a propriei aspiraţii de zbor<br /><br />aş vrea să mă strecor o vreme în pielea ei acoperită de puful planării<br />să pot tăia aerul pustei bănăţene<br />în scurte călătorii între copilărie şi moarte<br />observând, compătimind şi savurând totul<br />zbuciumul brownian al oamenilor<br />peisajele cu fiare şi căprioare încă nesacrificate<br />lumea ca o victimă a propriei sale diversităţi<br /><br /><br />uliul copilăriei numit cobăţ m-a privit în ochi<br /> acordându-<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaAZyDugcMPJPhq62zlFJleu9Z4gM0wDuU3gDdKSSGGk_xgnsRY0NdEBNjMA3rCKmTYnXEg1df93d7ra2jaqxpROrVF5pFr27oJvjwRQOPl0FJjWXIsTiU60E3zQhyQUfYijAQtkyRQw/s1600/tn_IMG_93821.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 200px; height: 140px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaAZyDugcMPJPhq62zlFJleu9Z4gM0wDuU3gDdKSSGGk_xgnsRY0NdEBNjMA3rCKmTYnXEg1df93d7ra2jaqxpROrVF5pFr27oJvjwRQOPl0FJjWXIsTiU60E3zQhyQUfYijAQtkyRQw/s400/tn_IMG_93821.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5533565157073016050" border="0" /></a>mi o audienţă de câteva secunde<br /> în miezul privirii sale supraterestre<br />lăsând aparatul foto să înregistreze totul<br />înainte să părăsească buncărul de muşchi şi de beton<br />către o destinaţie plină de mister<br />în golul lăsat de zbaterea aripilor am putut să disting<br />holograma propriei fiinţe lansate într-o urmărire<br />cu final necunoscutlucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6242029131320807532.post-33511742718806729352010-10-18T15:22:00.000-07:002010-10-18T17:04:23.604-07:00aş vrea să nu pleci încă, să mai mieunăm şi să mai toarcem împreună<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhc4ltDthX6JqJ5wJ9ru0hGG0DvhdXNgcPqVEfGi68HXXLtM0t-orZWrLoy3D8aZUUNx-I-i5a0KoxkRi9Uaq2FTL3KLbwY2j2zN9xjZQomQ0UGDWLMzG4UYtswECCmrkqdc_Q8jqyVMQ/s1600/tn_IMG_2410.JPG"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhc4ltDthX6JqJ5wJ9ru0hGG0DvhdXNgcPqVEfGi68HXXLtM0t-orZWrLoy3D8aZUUNx-I-i5a0KoxkRi9Uaq2FTL3KLbwY2j2zN9xjZQomQ0UGDWLMzG4UYtswECCmrkqdc_Q8jqyVMQ/s400/tn_IMG_2410.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5529515780488107010" border="0" /></a>poate că multă vreme nu aş mai fi înşirat cuvinte,<br />aci, pe foaia albă cu mulţi pixeli<br />la care scrii apăsând pe rând pe nişte litere de plastic impersonale<br />potrivit unei magii nemaiîntâlnite,<br />dacă nu mi s-ar fi întristat prietenii<br />din pricina unei despărţiri neaşteptate<br />s-a întâmplat într-o seară de toamnă<br />când soarele începuse să apună<br />în spatele gardului de la marginea lumii afective a lui silviu,<br />oblojitorul tuturor căţeilor, pisicilor şi aricilor de pe pământ<br />ne-am dat seama cu toţii<br />că inima motanului <a href="http://luckymotanul.blogspot.com/2010/07/umbra-motanului-kenzo-pe-un-perete.html">kenzo</a><br />pur şi simplu a-ncetat să mai bată<br /><br /><br />poate că îşi consumase toate impulsurile<br />iar joaca<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKKA6arrpdh5diOUu9Scuem_1LcaUeFpCXite5NDpxVaS4Mzmd1dOFEXk0N5LXi41f9jb21nBJAnnIfIcylJ2RjRNt4Av4FII3PMB8bNc5vFmTa3huIKNaMvGX0Y0ffvAuexQM67MoKQ/s1600/tn_IMG_0200.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKKA6arrpdh5diOUu9Scuem_1LcaUeFpCXite5NDpxVaS4Mzmd1dOFEXk0N5LXi41f9jb21nBJAnnIfIcylJ2RjRNt4Av4FII3PMB8bNc5vFmTa3huIKNaMvGX0Y0ffvAuexQM67MoKQ/s400/tn_IMG_0200.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5529529962193506818" border="0" /></a> trebuia să continue într-o altă dimensiune<br />în care să încapă şi prezentul, şi amintirile,<br />întinderea pe gresie alături de amicii zâmbitori şi fără de coadă,<br />şedinţele foto cu ochi mari şi tuburi care se închid/deschid<br />precum clipirea unei clipe de graţie<br />toate trebuia mutate pe planeta pufoasă a pisicilor british shorthair<br />potrivit unor legi la fel de inexorabile ca şi apusul soarelui<br />la ceasul anume al aruncării cu praf de stele<br /><br /><br />la capătul scării se află mereu stăpânul providenţial şi nebărbierit<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgmfHGa2eCU231M9g3_Z456A4BlHbpvuX_yvHB7sOinTKUYK8top3c89ddqNE6F3JZErOrEqp7V2IO1n00E8dJ0xwZJ0wT-001gLWZRltmr4qiIAGFfjqcZ3F5M_zmhOeKKgPSh6QHyQ/s1600/tn_IMG_0235.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 149px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgmfHGa2eCU231M9g3_Z456A4BlHbpvuX_yvHB7sOinTKUYK8top3c89ddqNE6F3JZErOrEqp7V2IO1n00E8dJ0xwZJ0wT-001gLWZRltmr4qiIAGFfjqcZ3F5M_zmhOeKKgPSh6QHyQ/s400/tn_IMG_0235.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5529528060820766690" border="0" /></a><br />mirosind a medicamente şi tincturi care alungă durerea<br />cu care poţi să faci schimb de atingeri şi de răsuflări<br />cu care poţi vorbi despre orice în nopţile de singurătate<br />în limba fiinţelor care ştiu să sufere şi să spere<br />împreună puteţi vâna fluturii şi moliile acestui peisaj domestic<br />zbaterea lentă a oricăror aripi în jurul unei lumini anume<br />pe orbita căreia, în chip firesc şi inevitabil, e loc pentru toată lumea<br /><br /><br />aş vrea să nu pleci încă, să mai mieunăm şi să mai toarcem<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBigNxMNIXM_RyA5hXy8JqQlhZ9g5aS86WgXTaPr6IergU-Bh6Xp-tUWdPa5_uIBM2P6-YZY7Rn6UyJMeP97ixlQGMTA2X5mGef7A864vGXcLbxlzcjOew28iidqYhMBPcdzGq-sgw3w/s1600/tn_IMG_6976.JPG"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 200px; height: 150px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBigNxMNIXM_RyA5hXy8JqQlhZ9g5aS86WgXTaPr6IergU-Bh6Xp-tUWdPa5_uIBM2P6-YZY7Rn6UyJMeP97ixlQGMTA2X5mGef7A864vGXcLbxlzcjOew28iidqYhMBPcdzGq-sgw3w/s400/tn_IMG_6976.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5529532147928136258" border="0" /></a><br />împreună pe gresia caldă şi în veacul pisicesc care urmează<br />să ne suim la etajul misterios al casei, să răsturnăm nişte lucruri<br />şi în general ordinea supărătoare a secundelor<br />din care cineva s-a gândit să alcătuiască toate poveştile frumoase<br />aş vrea să ne facem culcuş în aceste imagini şi cuvinte<br />şi să plutim o vreme cu ele, ca nişte călători pe covorul fermecat<br />deasupra tristeţilor şi despărţirilor care ne-au fost hărăzitelucky motanulhttp://www.blogger.com/profile/05020637427945196425noreply@blogger.com5