duminică, 28 februarie 2010
ghiocei pentru fiinţele dragi care locuiesc în emisfera feminină a lumii
am aşteptat atâta amar de vreme să treacă iarna
mi-am scos nasul şi coada afară
din bârlogul cu calorifer
am dat fuga în natura citadină, adulmecând în aer
măcar o presimţire de primăvară
şi n-am simţit nimic, numai vânt şi netrecere
un anotimp al interstiţiului
şi-am ştiut atunci că trebuie să umblu
prin folderele memoriei
să caut primăvara în cel mai ascuns sertar
al sufletului digital
în care ne ducem cu toţii viaţa,
avataruri sentimentale
erau mii de foldere şi sute de mii de fişiere
pe care trebuia să le răscolesc cu un scop anume
cu febrilitate şi perseverenţă,
de dragul tuturor prietenelor mele
din lumea virtuală şi din cea reală
al fiinţelor dragi care locuiesc
în emisfera feminină a lumii
şi totul era atât de simplu până la urmă
totul se găsea în folderul mic şi galben pe care
eminenţa cenuşie a computerului a scris ordonat
cu literele sale de mână: "ghiocei"
aşa că am luat de acolo tot tot tot ce-mi trebuia
şi le-am pus aici,
daruri care au crescut în grădina lui Mami
când sub ploaie, când sub zăpadă
pentru toate doamnele, domnişoarele şi domniţele
cu care mă conversez şi cu care mă voi conversa
pe acest blog de pisici şi de alte vieţuitoare sensibile
am vrut să ştiţi, de mărţişor,
că toţi ghioceii au înflorit pentru voi
de-acum sunt ai voştri, în chip firesc şi imaculat
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Frumosi ghiocei. Li se simte mirosul din ecranul calculatorului. E o pagina de blog parfumata :)
RăspundețiȘtergereFoarte frumoşi ghiocei, o minunăţie! Eu am pentru tine un mărţişor... comestibil, te aşteaptă pe blogul meu (cel de la wordpress)!
RăspundețiȘtergereolivia şi tudor
RăspundețiȘtergerecâtă armonie!
grişka, mă îndrept tiptil
spre mărţişorul comestibil
uite acu deschid
uşa blogului tău
minunat
RăspundețiȘtergereesti ...specialo-deosebit
:)
Lucky, sunt impresionată de atenţia ta! Ghioceii noştri nu sunt atât de frumoşi, dar, cel mai important, nu sunt de la tine.
RăspundețiȘtergereDe aceea, aceste imagini îmi merg la inimioara mea pisicească... :)
hello, sakura
RăspundețiȘtergerede când nu ne văzurăm
motan cu motan
maidanez cu samurai
vagabond alb-negru cu rege al culorilor
tu eşti special
seniorul blogurilor
missy, ciudată lume alcătuim noi
de mâţe şi ghiocei
de cuvinte si imagini
care se succed în voia lor
şi care toate au un sens
pe care il descoperim treptat
dar niciodată pe de-a-ntregul
Foarte frumosi ghioceii!Si mama ii admira!
RăspundețiȘtergereStiu ca si bunica are la casuta plantati niste ghiocei...dar nu cred ca au iesit ca inca e putina zapada acolo si cam frig.
pisule, caută sub zapadă
RăspundețiȘtergereacolo sunt ghioceii bunicii
s-au ascuns până trece iarna
îs convins că şi în secuime
sunt cei mai frumoşi ghiocei din lume
”mi-am scos nasul şi coada afară
RăspundețiȘtergeredin bârlogul cu calorifer”
Curajos băiat! Serafina abia dacă mirosea aerul iernii și ... țuști la căldurică! Acum a apucat-o așa, o nostalgie, ascultă și privește la-numai-voi-pisicile-știți-ce și simt că ar vrea să evadeze...Dar nu, acum aici e casa ei, noi am devenit pisici și voi oameni sau invers sau...ce mai contează, când iubești! Mulțumim pentru ghiocei!
mirela, nu ştii pe undeva
RăspundețiȘtergereprintr-un supermarket
vreun aparat de alungat iarna?
să-l achit cu cardul pisicesc
şi să-l pun în priză
să schimb un pic peisajul şi reumatismele
lunilor din urmă
La mine, sunteți invitați cu drag, poate verdele crud și florile pomilor din liveile pictate recent, să mai alunge iarna....și să lase o singură stăpână: PRIMĂVARA! Lucky și Serafina ar fi chiar fericiți! :P
RăspundețiȘtergereGhiocei! Astia se mananca?
RăspundețiȘtergerese mănâncă, absolut
RăspundețiȘtergereîs din ciocolată albă, chiţi
şi frunzele îs din ciocolată verde
cu gust de mentă şi marţipan
le-a creat Întâiul Cofetar al Lumii
de dragul tuturor celor care
sunt buni şi vii
te rog, serveşte-te!