duminică, 20 decembrie 2009

cum să faci rost de acadele în zăpadă atunci când îţi place să dormi pe calorifer

Tati a ieşit aseară prin târgul aradului cu aparatul canon de gât
drept pentru care, lipsit de orice scrupule,
am scotocit prin computerul lui vechi şi iată ce ilustrate am găsit:

"prietena" mea rita cu promoroacă în blană



















un căţel întâmplător pe post de fotomodel în mâinile mămicii sale



















şi nişte acadele apetisante peste care s-a aşezat, la fel de firesc, ninsoarea



















pe acestea din urmă le ofer noilor mele prietene virtuale missouri şi diana
pentru a traversa într-un mod cât mai plăcut
dificila iarnă care se anunţă la comandamentul zăpezii de caramel şi turtă dulce

în această privinţă, eu mi-am luat deja toate măsurile de precauţie:



















tot ce îmi lipseşte acum este prietena mea de pe garaj, mâţa-domniţa ruxandra
pe care o aştept să toarcem împreună pe acelaşi calorifer cât e iarna de lungă

12 comentarii:

  1. OOOOOO
    ai o prietena Rita
    :)
    ce interesant
    chiar spevcial
    Bravos
    hmmm
    nu, nu stau pe calorifer
    nu am cum inca :(

    RăspundețiȘtergere
  2. Oh! Mulţumim de acadele! :) Lucky, ce bine-ţi şade pe calorifer! Noi dormim sus pe sobă :)
    Să ştii că prin Missouri ai cunoscut de fapt 12 pisici :) atâtea suntem... şi patru căţei :)Familie maaaare! Trăim fericiţi la casa lui Mami şi Tati, iar dacă vrei să ne vezi mutrişoarele, vizitează primele postări de blog. :)
    Te salută câinii Tatra, Lupu, Tetiţa, Fetiţa şi-ţi torc cu respect felinele: Missouri, Roza, Zoe, Mississippi, Miţindrica, Jeni, Bozoncu, Sica, Catran, Mosor, Ivan şi Mişu.
    La urmă, Mama Di (umană) :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna seara! Am ajuns aici de la inteleptul Sakura, ma bucur sa te cunosc :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. dragă missouri,
    am vizitat paradisul tău curcano-canino-pisicesc
    şi sunt de-a dreptul încântat
    de ceea ce am văzut
    dar şi înspăimântat de faraonul ăla reformator
    amenhotep sau cum zici că-l cheamă
    să fiţi fericiţi şi să vă mâţâiţi în voie!

    hello, chiti!
    înţeleptul sakura mi-a făcut, fără îndoială,
    un frumos dar scoţându-mă atât de la vedere
    încât să cunosc aşa o pisicuţă încântătoare
    aşa că sunt fericit să te văd şi să te citesc
    în lumea asta pisi-virtuală

    RăspundețiȘtergere
  5. Ai grija sa nu racesti daca iesi afara dupa ce ai dormit pe calorifer :)
    Rita nu vine sa-ti tina companie?

    RăspundețiȘtergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  7. dragă înţeleptule sakura,
    dada, dada
    sunt şi aprobare, dar şi un curent cultural
    (care mă cam trage, mă cam trage, cum stau la geam pe calorifer)
    cuvintele de mai sus

    "prietenia lor unică", aşa desemna această relaţie
    nenea veterinarul care se ocupă
    de bunăstarea sănătăţii noastre
    şi-acum mă ierţi, nu mai pot continua comentariul
    că mă fugăreşte rita, în mod unic, pe sub mese

    RăspundețiȘtergere
  8. corina,
    ai ghicit, rita mereu vine să-mi ţină companie
    şi o face atât de zbanghiu şi într-o modalitate atât de canină
    că tre' să mă refugiez în înaltul bibliotecii
    iar afară nu ies decât dacă e strict necesar
    din motiv de zăpadă şi de minusdoişpegradelasoare
    aşa că răceala poate totuşi se amână

    RăspundețiȘtergere
  9. Draga lucky,
    am sa vin langa tine (pe calorifer),
    dar acum mi-am prins urechile si coada
    citind blogurile persoanelor interesate
    si mai ales interesante.Am citit "Cum va place"
    imi place!,blogurile lui Griska si Vero,
    acum fug repede la Diana sa ascult muzica,
    sa citesc despre carti dragi....

    RăspundețiȘtergere
  10. Uau, ce calorifer! Al meu nu e aşa mare, te invidiez...
    Şi nici n-are cine veni să stea lângă mine...
    Dar am o policioară cu covoraş, anume pentru mine, lângă calorifer... Poţi s-o vezi dacă vii în vizită în blogul meu de la wordpress (am vrut să comentez aici folosind contul meu de la wordpress, dar nu am reuşit, nu ştiu de ce)
    Acum mă duc să dau un clic mai sus, ca să fac cunoştinţă cu Ruxandra :)

    RăspundețiȘtergere
  11. am văzut totul, am văzut totul
    şi policioare, şi covoraşe
    şi grişka lipit de tetiera lu' tăticu'
    tot, tot, tot am văzut
    căci am vizitat de câteva ori blogul de pe wordpress
    decât că nu am lăsat nici un mesaj,
    nici o urmă de lăbuţă pe acolo
    poate şi fiindcă m-a dat peste cap
    poza aia cu tine dat peste cap
    şi mi-am zis că nu-mi mai rămâne nimic de zis...

    RăspundețiȘtergere
  12. E întotdeauna ceva de zis,
    iar lăbuţele tale, motanule Lucky,
    lasă urme foarte frumoase... :)
    Sunt oarecum invidios,
    recunosc,
    dar îmi pare bine
    că suntem prieteni! :)

    RăspundețiȘtergere