toate sunt la locul lor in casa asta de cand ma stiu eu motan
rita doarme in patul Mamei si ofteaza din cand in cand
in timp ce la tv se deruleaza stiri despre lumea oamenilor
lumina cade bland pe roletele trase si ii deseneaza pe chip
cateva dungi de umbra si soare
eu privesc scena de pe dulap si tac si torc si dorm
din pricina ca sunt doar un pisic din acest peisaj fericit
dupa un timp, ma plimb prin tihna casei frecandu-ma de obiecte ca si cum ar fi ale mele si anume au fost create ca undeva, candva un motan pas comme les autres ca mine
sa le atinga cu placere de stapan aristocrat
intre aceste obiecte se numara bineinteles o frumoasa sticla
zwack, de coniac, mostenire de familie
sa ma dreg, sa nu ma dreg, ce ziceti?
