toate sunt la locul lor in casa asta de cand ma stiu eu motan
rita doarme in patul Mamei si ofteaza din cand in cand
in timp ce la tv se deruleaza stiri despre lumea oamenilor
lumina cade bland pe roletele trase si ii deseneaza pe chip
cateva dungi de umbra si soare
eu privesc scena de pe dulap si tac si torc si dorm
din pricina ca sunt doar un pisic din acest peisaj fericit
dupa un timp, ma plimb prin tihna casei frecandu-ma de obiecte ca si cum ar fi ale mele si anume au fost create ca undeva, candva un motan pas comme les autres ca mine
sa le atinga cu placere de stapan aristocrat
intre aceste obiecte se numara bineinteles o frumoasa sticla
zwack, de coniac, mostenire de familie
sa ma dreg, sa nu ma dreg, ce ziceti?
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeredin fericire nu-i nevoie,
RăspundețiȘtergerenu'i nevoie sa destupi
venerabilul zwack
asta pen'ca esti un motan
care ai reusit in viata...
poate chiar de aia
ai privit toata nebunia din
champania erectorala
cu superioritate,
de la inaltimea dulapului
louis quatorze si asociatii
dealtfel
nici nu mi te'ash putea inchipui
torcand, retoric,
dupa un reflux gastric
discret
- amintire diafana a ultimului
sticlete comunitar
digerat-:
"io cu cine votez?
cu pisoana sau cu motanescu?"
iar post-factum
- monitorizata critic de rita -
fredonand frivol
din toti bojocii felini:
"cins'pe insi pe lada lui/
ho ho ho/
lada prostanacului/
...si`o sticla de cognac (49,66%)"
stii ce
RăspundețiȘtergerecand i-am zis Mamei sa-ti citeasca
mesagiul de tepuitor
s-a cutremurat de ras
daca-l vezi pe buia
zi-i ca dau o vodca
in sticla zwack
de cognac