o pereche de basseţi în braţe la tăticul lor
(acţiunea se petrece la o clinică zisă "de animale mici", la nenea doctorul ăla care pute a medicamente şi siringi şi glande perianale şi mâncare uscată din concentrate greţoase şi caca de canari
şi în general a masă de operaţie şi animale triste care n-au încotro altundeva s-o ia atunci când li se întâmplă o nenorocire)
un câine burzuluindu-se la o turmă de măgari (era o zi frumoasă de vară pe malul lacului pişchia, lângă pădurea în care nenea ceauşescu obişnuia să puşte mistreţii ghinionişti ai patriei, şi până şi căţelul ăsta stupid şi alb şi-a dat seama că e depăşit de situaţie în faţa probabilităţii supărătoare de a se întâlni întâmplător cu mai multe zeci de asini pe o cărare atunci când mămica şi tăticul lui pescuiau caraşi aurii din cauză de hobby şi de concediu în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit)gegetele de la picioarele lui Tata mâncate de căţeluşii ritei
(cred că animalele astea mici se numeau pedro şi pablo şi locuiau aci în curte pe vremea în care eu nici măcar nu mă născusem, darămite să fiu salvat de nenea miliardarul de alături spre a fi crescut de Mama, mai bine că a scăpat de ele, căci ce m-aş fi făcut cu atâtea lătrătoare în casă, unde mai pui că dânsa, Mami, obişnuia să-i plimbe cu coşuletul prin tot cartierul ăsta de pensionari)
un câine trist în soarele de iarnă pe malul înzăpezit al mureşului (în locul acela obişnuieste să iasă Tata cu rita de gât, vreau să spun de lesă, printre pescarii murdari din micălaca, printre babele dichisite care-şi bârfesc nurorile, printre bicicliştii, motocicliştii şi conţopiştii care-şi fac veacul în parc din plictiseală, oboseală saupentru a fi corecţi dpdv politic, nu e mare scofală, ar putea să mă plimbe şi pe mine pe-acolo, deşi la arad nu se obişnuieşte să ieşi cu pisica în lesă, darămite cu lucky motanul)
privind la toate acestea,
ce altceva poţi să te faci atunci când creşti mare decât un motan leneş dormind pe calorifer?
