lucky motanul în vizită la pivnicer

aseară am fost în vizită subterană
la cineva la fel de dependent
de bloghereală ca şi mine
se numeşte pivnicer şi toată ziua umblă
prin lume în căutarea vinului absolut
mai întâi trebuie să cobori cu atenţie
pe treptele de la intrare
pentru a nu da cu capul, dacă eşti om, biped, de pragul de sus
în ce mă priveşte,
nu am avut niciodată astfel de probleme

pe urmă dai de multe spoturi şi de multe biciclete şi de tot felul de undiţe
şi de tot felul de calculatoare



(am văzut chiar şi un macintosh din cele mai grele timpuri
din ăla cu măr muşcat de nu-i merge mouse-ul pe clic dreapta)
şi în general am găsit fel şi fel de lucruri pe care eu,
cu mintea mea minusculă de motan, nu le pot înţelege
a adunat acolo tot felul de scoici care imită sunetul mării
şi tot felul de pive şi telefoane de demult
ba chiar şi un televizor rubin din ăla sovietic,
de trebuie să-l care doi bipezi în cazul în care te-ai procopsit cu el


în plus, ţine prin dulapuri ziare şi cărţi prăfuite, cârlige şi plumbi,
casetofoane uzate şi două maşini de scris cu cerneala uscată pe bandă
(dacă dai click pe poză, poţi chiar citi ultimul text scris de author)
are colecţii întregi de casete audio cu abba şi boney m şi bee gees
şi chiar şi viniluri cu phoenix originale
am mai văzut şi nişte trandafiri japonezi în care poţi să te urci
dacă eşti mâţă cutezătoare
iar în camera lui, a pivnicerului, e plin de dicţionare şi foarfeci şi plute
şi markere şi gume şi agrafe şi şurubelniţe de spart nuci
de creioane şi dopuri şi bileţele de tot felul pe care numai el le înţelege


pe urmă, în sfârşit, am pătruns şi în vinotecă
unde e plin de sticle şi de lămpi pe pereţi şi am găsit un butoi
sub masă în care te poţi ascunde
şi unul în arcadele unde îşi ţine vinurile, pe care scrie pankota
în plus, o parte din sticle au drăcuşori pe etichetă,
pe care am putut citi: "casillero del diablo"

în general, m-am simţit bine acolo, am mirosit totul,
am cercetat totul, iar pivnicerul e un tip de gaşcă,
poate că în alte condiţii, dacă nu eram un biet motan,
ar fi deschis pentru mine un quinta dos quatro ventos,
un jacob's creek sau chiar un avignonesi vino nobile di montepulciano riserva grandi annate

şi dacă nu am putut schimba impresii asupra shiraz-urilor,
pinot noir-urilor şi merlot-urilor degustate
măcar am făcut schimb de link-uri, ca amici de lume virtuală
şi mi-a spus povestea tristă a motanului ufi, aflată de la amicul alibus

dacă nu ţineţi neapărat să fiţi politically correct (cunoaşteţi, desigur, avertismentele alea idioate şi ipocrite de la tv în legătură cu tot şi toate, ce-i transformă pe cei slabi de înger în ipohondri),
puteţi să-l vizitaţi în pivniţa sa
în ce mă priveşte, am constatat că nu există nici o incompatibilitate
între mâţe şi vinuri şi că acolo unde pasiune nu e, nimic nu e