în spatele fiecărui cuvânt se află o imagine, un sunet, un gust aproape inexprimabil
din cauza lui griska şi mai apoi a lui missy, m-am apucat de leapşa asta virtuală
căutând să aleg, în ordine, dintre toate lucrurile, fiinţele, stările şi ficţiunile pe care le cunosc:
o lună, o zi a săptămânii, o parte a zilei, o direcţie, o planetă, un film,
un lichid, o piatră, un tip de vreme,
un instrument muzical, o emoţie,
un sunet, un element, un cântec,
o carte, un scriitor, un personaj de ficţiune, un oraş, o aromă, o culoare, un material, un cuvânt, o parte a corpului, o expresie a feţei, un personaj de desene animate, o formă geometrică, un număr, un mijloc de transport şi o haină
mi-am dat seama însă cât de sărace sunt cuvintele uneori, cuvintele astea cheie după care poţi să cauţi ceea ce-ţi căşună în marea dezordine a vieţii reale sau virtuale
aşa că am dezvoltat puţin jocul, căutând să ilustrez fiecare alegere cu o imagine, cu un film, cu un crop din viaţa mea de motan asupra căruia se răsfrânge umbra şi lumina umană a părinţilor mei
dacă veţi da click pe toate vorbele astea cu link, veţi vedea ce a ieşit
o zi perfectă poate fi o duminică de septembrie, pe care o începi cu o dimineaţă vegetală, privind răsăritul inefabil, la o cabană cu flori, ceaune şi pekinezi de pe malul unui lac din ţara românilor, de pe planeta pământ,
acolo unde poţi revedea, alături de părinţi, dacă ai la tine cd-ul piratat şi magic, filmul pacientul englez, într-un decor care include obligatoriu nişte sticle cu vin, iar mai apoi, dacă îţi place, poţi continua să te uiţi la cenuşă şi diamant, ca un cinefil incurabil ce eşti, ba chiar şi la aproape seninul munte de pe malul celălalt al lacului, dacă nu cumva ai adormit pe pianul care nu are ce căuta acolo, fiind mai apoi trezit de fiorul unor amintiri rurale ori de sunetul mării, de nesfârşitele ape care te înconjoară pe mica ta insulă cosmică în care se aude un plânset de fado, în numele trandafirului care va fi în curând înzăpezit,
şi poate că dacă ai fi fost scriitor, ţi-ar fi plăcut să scrii sărbătoarea ţapului şi chiar să creezi scenariul după care grădinarul chance face carieră pur şi simplu being there, pentru că toată această glorie ţi-ar da dreptul mai apoi să trăieşti la florenţa, să colecţionezi cele mai alese băuturi cu aroma vaniliei din sticlă, să admiri florile galbene din marile şi micile grădini ale lumii, să te ascunzi sub călduroasele pături de lână ale trecutului, visând să te metamorfozezi într-un exemplar din marea familie a păsărilor ori într-un călător neobosit ai cărui ochi privesc lumea prin mască
sunt cuvinte născocite cu candoare de copil care aşteaptă cu nerăbdare episodul următor din pink panther ori care priveşte prin telescopul de dar cercul imperfect al lunii, crezând cu tărie în numărul său norocos, în trenul care trece o singură dată prin gară, smulgându-l din trecutul serbărilor de prichindel în costum popular spre marea întâlnire cu viaţa
un lichid, o piatră, un tip de vreme,
un instrument muzical, o emoţie,
un sunet, un element, un cântec,
o carte, un scriitor, un personaj de ficţiune, un oraş, o aromă, o culoare, un material, un cuvânt, o parte a corpului, o expresie a feţei, un personaj de desene animate, o formă geometrică, un număr, un mijloc de transport şi o haină
mi-am dat seama însă cât de sărace sunt cuvintele uneori, cuvintele astea cheie după care poţi să cauţi ceea ce-ţi căşună în marea dezordine a vieţii reale sau virtuale
aşa că am dezvoltat puţin jocul, căutând să ilustrez fiecare alegere cu o imagine, cu un film, cu un crop din viaţa mea de motan asupra căruia se răsfrânge umbra şi lumina umană a părinţilor mei
dacă veţi da click pe toate vorbele astea cu link, veţi vedea ce a ieşit
o zi perfectă poate fi o duminică de septembrie, pe care o începi cu o dimineaţă vegetală, privind răsăritul inefabil, la o cabană cu flori, ceaune şi pekinezi de pe malul unui lac din ţara românilor, de pe planeta pământ,
acolo unde poţi revedea, alături de părinţi, dacă ai la tine cd-ul piratat şi magic, filmul pacientul englez, într-un decor care include obligatoriu nişte sticle cu vin, iar mai apoi, dacă îţi place, poţi continua să te uiţi la cenuşă şi diamant, ca un cinefil incurabil ce eşti, ba chiar şi la aproape seninul munte de pe malul celălalt al lacului, dacă nu cumva ai adormit pe pianul care nu are ce căuta acolo, fiind mai apoi trezit de fiorul unor amintiri rurale ori de sunetul mării, de nesfârşitele ape care te înconjoară pe mica ta insulă cosmică în care se aude un plânset de fado, în numele trandafirului care va fi în curând înzăpezit,
şi poate că dacă ai fi fost scriitor, ţi-ar fi plăcut să scrii sărbătoarea ţapului şi chiar să creezi scenariul după care grădinarul chance face carieră pur şi simplu being there, pentru că toată această glorie ţi-ar da dreptul mai apoi să trăieşti la florenţa, să colecţionezi cele mai alese băuturi cu aroma vaniliei din sticlă, să admiri florile galbene din marile şi micile grădini ale lumii, să te ascunzi sub călduroasele pături de lână ale trecutului, visând să te metamorfozezi într-un exemplar din marea familie a păsărilor ori într-un călător neobosit ai cărui ochi privesc lumea prin mască
sunt cuvinte născocite cu candoare de copil care aşteaptă cu nerăbdare episodul următor din pink panther ori care priveşte prin telescopul de dar cercul imperfect al lunii, crezând cu tărie în numărul său norocos, în trenul care trece o singură dată prin gară, smulgându-l din trecutul serbărilor de prichindel în costum popular spre marea întâlnire cu viaţa
Bravo! Bravo! Bravo! A fost o poezie, o fantezie simbolistă, delicată, suavă cum numai un motan visător ar putea scrie. Mă pregăteam să te "cert", să te trimit la vânătoare de vrăbii, să te văd în acţiune. După ce am citit însă, nu mai am de spus decât Bravo!
RăspundețiȘtergereAscultă, de pe clapele pianului pe care stai în reverie, îţi trimit o nocturnă de Chopin...
Missouri (tehnoredactare: Mama) :)
E clar, esti daruit cu talent! :)
RăspundețiȘtergereAi facut un autoportret extraordinar.
RăspundețiȘtergereTi-am regasit stilul si ma bucur.
Ce spune Tata ca ai rascolit toate
pozele? Vad ca ai coborat si in vinoteca
si ai luat o poza de la pivnicer.
Imi plac toate pozele dar am fost fericita
cand am revazut trenul electric de dinainte
de primul razboi mondial unic in Europa.
Din pacate nu iese din depou decat la zilele aradului.
Bravo, Lucky, e minunat! Felicitări! Grişka e atât de invidios încât n-a fost în stare să comenteze. Se consolează cu un pui de somn :)
RăspundețiȘtergereSunt ....incantat
RăspundețiȘtergereAm spus si pe blog
Atata talent
Atata cultura
Lucky esti o comoara!
:)
Astfel eu ma bucur de prietenia ta
:)
Draga Lucky, esti un motan tare talentat, in plus si foarte jucaus si amuzant. Te-am prezentat si lui mami. Pe blog, desigur! Si mi-a zis ca si ea te place :)
RăspundețiȘtergerediana, corina, ruxandra,
RăspundețiȘtergerevero, sakura, chiţi
sunteţi cu toţii aici
aidoma mâţelor şi motanilor
din poza mea aia cu puzzle
(viaţa e un puzzle cu pisici)
din sutele, miile de piese colorate
ale comentariilor, pozelor
şi blogurilor voastre
încerc să vă reconstitui fiinţa felină
ca într-un joc de puzzle
cu personaje reale
şi ştiţi ce iese, ce se conturează
în cele din urmă?
câte un chip uman
cu care îmi petrec, povestind,
aceste clipe, ore, zile şi ani
din viaţa mea
cumva ne-am mutat cu toţii la blog
şi ne mişcăm prin deşertul anilor din urmă
într-o caravană ruptă parcă
din 1001 de nopţi
al cui o fi rândul acum
la următoarea poveste?
Ce sa mai...esti talentat cu adevarata asa cum zic toti aici :)
RăspundețiȘtergereFelicitari si tine-o tot asa :)
pisule, mă bucur că eşti aici
RăspundețiȘtergereîn partidul nostru de mâţi visători
care numără atâţia simpatici simpatizanţi
al căror mieunat virtual
poate schimba lumea