vi-l prezint pe grimli!

griiiiiiiimli! prietenul meu, mâţul negru din nădlac,
magicul exemplar al rasei feline care taie calea superstiţioşilor
oglindind în ochi atâtea destine speriate
acest motan superb doarme la fereastră toată ziua şi toată noaptea
pe caloriferul nesfârşit de lung şi de cald
deasupra pătuţului din plastic cu salteluţă în coţche
în vreme ce mâţa vilma, cealaltă febleţe a familiei,
umblă pe garduri şi garaje în căutarea
a tot ceea ce rămâne de căutat din punctul de vedere al unei pisici

griiiiiiiiimli! acest vrăjitor, acest magician reîncarnat în motan
din purul capriciu al vreunui creator
adoptat şi iubit de nişte prieteni bipezi cu suflet mare
al căror clan pisicesc şi canin numără destul de multe exemplare
lea, pif, daisy, lili, vilma, foxy, risa, grimli
şi lista nu e obligatoriu să se oprească aici
lea maidaneza a fost brutalizată de snobul său stăpân
zgârcit şi doldora de bani
daisy a fost lovită atât de cumplit încât greu mai poţi ghici că e vorba de un brac
pif şi lili, doi vagabonzi sârmoşi, cu ochii iubitori, şi-au găsit şi ei aci paradisul
risa e amintire de la o vecină, iar foxy - un foxterrier părăsit care iubeşte baschetul şi, culmea, iubeşte chiar şi oamenii care nu sunt în stare de un asemenea sentiment

aşadar, o familie mare şi fericită
în ograda lui dumnezeu
vegheată de pe calorifer de ochii magici ai lui grimli
prietenul meu mult mai negru şi mult mai înţelept
din îndepărtatul, vesticul oraş nădlac al acestei ţări pline de contraste
căreia unora le place, iar altora nu le place
să-i spună românia